Căutarea informațiilor, organizarea cunoașterii și filosofia științei

Căutarea informațiilor (Information retrieval, IR) se referă la crearea de sisteme pentru găsirea documentelor sau a informațiilor. Organizarea cunoașterii (Knowledge organization, KO) este domeniul care se ocupă de indexarea, clasificarea și reprezentarea documentelor pentru IR, browsing și procese conexe, indiferent dacă sunt efectuate de oameni sau computere.

Domeniul IR este dominat astăzi de motoarele de căutare precum Google. O diferență importantă între KO și IR ca domenii de cercetare este că organizarea cunoașterii încearcă să reflecte cunoștințele așa cum sunt descrise de știința contemporană, spre deosebire de căutarea informațiilor, care se bazează, de exemplu, pe tehnici de „potrivire”, măsuri de popularitate sau principii de personalizare.

Clasificarea documentelor în KO vizează în principal reflectarea clasificării cunoștințelor în științe. Cărțile despre păsări, de exemplu, reflectă în cea mai mare parte (sau urmăresc să reflecte) modul în care păsările sunt clasificate în ornitologie. Prin urmare, KO necesită acces la cunoștințele adecvate ale subiectului; cu toate acestea, acest lucru este adesea caracterizat prin dezacorduri. La nivelul cel mai profund, astfel de dezacorduri se bazează pe probleme filosofice caracterizate cel mai bine ca „paradigme”. Nicio tehnologie IR și niciun sistem de organizare a cunoașterii nu pot fi vreodată neutre în raport cu conflictele paradigmatice și, prin urmare, astfel de probleme filosofice reprezintă baza studiului IR și KO.

Căutarea informațiilor (IR) și organizarea cunoașterii (KO) sunt două domenii de cercetare care, pe de o parte, sunt domenii de studiu separate, dar pe de altă parte, au același scop: facilitarea găsirii documentelor, cunoștințelor și informațiilor . Manualul KO al lui Anderson și Perez-Carballo [1] are titlul Information Retrieval Design, care indică legătura strânsă dintre KO și IR, unde IR se referă la procese de căutare, în timp ce KO se referă la proiectarea structurilor optime pentru IR (în plus față de alte scopuri pe care KO le poate servi).

Astăzi, domeniul IR a migrat în principal de la știința informației la informatică, și a dezvoltat sisteme utilizate în motoarele de căutare precum Google, care au un succes extrem. Există, totuși, o obiecție surprinzător de simplă față de principiile care stau la baza cercetării principale IR: acestea nu se bazează pe norme științifice sau academice pe baza cărora documentele sau revendicările de cunoaștere să aibă cea mai bună bază științifică sau academică și să corespundă celor mai bune teorii și descoperiri ale noastre. Pare evident că utilizatorii trebuie să caute ceea ce este considerat drept adevărata cunoaștere (sau, mai exact, ceea ce este considerat cel mai bine susținut de cunoștințele noastre).

În acest sens, domeniul KO a avut adesea scopul, cel puțin implicit, de a clasifica și reprezenta documente și cunoștințe în conformitate cu cunoștințele științifice actualizate (de exemplu, clasificarea cărților despre păsări în conformitate cu clasificarea păsărilor în ornitologie) . În ciuda acestui scop, teoriei KO i-a lipsit un set adecvat de instrumente de conceptualizare pentru a face față acestui scop (și adesea au dominat abordări care nu se ocupă în mod adecvat de probleme.

În acest sens, studi

[1] Anderson, J.D.; Jose, P.-C. Information Retrieval Design: Principles and Options for Infor-mation Description, Organization, Display and Access in Information Retrieval Databases, Digital Libraries, Catalogs, and Indexes; Ometeca Institute: St. Petersburg, FL, USA, 2005.

Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Informații, Volumul 1