Ce înseamnă tensiune arterială mare?

Tensiunea arterială mare, numită medical hipertensiune arterială, înseamnă că sângele exercită în mod persistent o presiune prea mare asupra pereților vaselor de sânge. Este o problemă foarte frecventă și poate deveni periculoasă dacă nu este depistată și controlată.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 1,4 miliarde de adulți cu vârsta între 30 și 79 de ani aveau hipertensiune în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din populația mondială din această categorie de vârstă. Aproximativ 44% dintre persoanele afectate nici nu știau că au tensiunea mare. OMS – Hypertension

Aceasta este una dintre caracteristicile importante ale hipertensiunii: de cele mai multe ori nu produce simptome evidente. O persoană se poate simți perfect normal și totuși să aibă valori ale tensiunii suficient de mari pentru a-i crește, în timp, riscul de boli cardiovasculare. OMS consideră hipertensiunea una dintre cauzele majore ale mortalității premature la nivel mondial. OMS – informații despre hipertensiune

Ce reprezintă valorile tensiunii arteriale?

Tensiunea arterială se exprimă prin două numere, de exemplu 120/80 mmHg.

Primul număr reprezintă tensiunea sistolică – presiunea existentă în vase atunci când inima se contractă și pompează sângele. Al doilea reprezintă tensiunea diastolică – presiunea din vase în perioada în care inima se relaxează între două bătăi. Unitatea de măsură este milimetrul coloană de mercur (mmHg). OMS – definiția tensiunii arteriale

Astfel, o tensiune de 145/92 mmHg înseamnă o tensiune sistolică de 145 mmHg și una diastolică de 92 mmHg.

De la ce valoare este tensiunea considerată mare?

Răspunsul depinde într-o anumită măsură de ghidul medical utilizat.

Pentru Europa, Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) menține în ghidurile din 2024 definiția hipertensiunii ca tensiune măsurată în cabinet de cel puțin 140/90 mmHg. Este suficient ca tensiunea sistolică să fie de 140 mmHg sau mai mare și/sau cea diastolică să fie de 90 mmHg sau mai mare. ESC – 2024 Guidelines for Elevated Blood Pressure and Hypertension

Ghidul european introduce însă și categoria de „tensiune arterială crescută”, care cuprinde valorile sistolice de 120–139 mmHg și/sau valorile diastolice de 70–89 mmHg. Ideea este importantă deoarece riscul cardiovascular crește progresiv odată cu tensiunea și nu apare brusc atunci când aceasta trece pragul de 140/90 mmHg. ESC – explicația noii clasificări

În Statele Unite, American Heart Association (AHA) folosește praguri diferite: valorile de 130–139 mmHg sistolic sau 80–89 mmHg diastolic sunt încadrate deja la hipertensiune de stadiul 1, iar de la 140/90 mmHg se vorbește despre hipertensiune de stadiul 2. American Heart Association – Blood Pressure Categories

De aceea putem întâlni în sursele medicale atât afirmația că hipertensiunea începe la 130/80 mmHg, cât și pragul de 140/90 mmHg. Pentru practica europeană, reperul diagnostic tradițional rămâne 140/90 mmHg, dar și valorile mai mici pot necesita atenție, mai ales la persoanele cu risc cardiovascular crescut.

O singură valoare mare înseamnă că avem hipertensiune?

Nu neapărat. Tensiunea arterială variază în cursul zilei și poate fi influențată de efort, emoții, stres, cafeină, fumat, anumite medicamente sau chiar de emoția produsă de consultația medicală.

OMS precizează că diagnosticul de hipertensiune se stabilește atunci când măsurătorile efectuate în două zile diferite arată de fiecare dată o tensiune sistolică de cel puțin 140 mmHg și/sau una diastolică de cel puțin 90 mmHg. OMS – diagnosticul hipertensiunii

Ghidul ESC recomandă, atunci când este posibil, și confirmarea valorilor prin măsurători efectuate în afara cabinetului medical, inclusiv la domiciliu. Aceasta poate ajuta și la identificarea așa-numitei „hipertensiuni de halat alb”, când valorile sunt crescute la medic, dar mai mici acasă. ESC – măsurarea tensiunii în afara cabinetului

Cum se măsoară corect tensiunea acasă?

O măsurare incorectă poate produce valori înșelătoare. American Heart Association recomandă folosirea unui tensiometru automat cu manșetă aplicată pe braț. Înainte de măsurare este indicată o perioadă de repaus de aproximativ cinci minute, iar în timpul măsurării persoana trebuie să stea așezată, cu spatele sprijinit, picioarele pe podea și brațul sprijinit la nivelul inimii. Manșeta trebuie aplicată direct pe piele, nu peste haine. AHA – Home Blood Pressure Monitoring

AHA recomandă și efectuarea a două măsurători la aproximativ un minut distanță și înregistrarea rezultatelor. O serie de valori obținute în timp oferă medicului informații mai utile decât o singură măsurătoare izolată. AHA – monitorizarea tensiunii la domiciliu

Ce simptome are tensiunea arterială mare?

În majoritatea cazurilor, hipertensiunea nu are simptome. Din acest motiv, nu putem presupune că tensiunea este normală doar pentru că ne simțim bine. Măsurarea ei este singura modalitate de a afla valorile reale. OMS – simptomele hipertensiunii

Atunci când tensiunea devine foarte mare, pot apărea dureri severe de cap, vedere încețoșată, durere în piept, amețeli, dificultăți de respirație, greață, confuzie, sângerări nazale sau tulburări ale ritmului cardiac. OMS menționează asemenea manifestări în special în cazul valorilor foarte mari, în jurul sau peste 180/120 mmHg. OMS – hipertensiunea severă și simptomele sale

Aceste simptome nu trebuie însă folosite pentru autodiagnosticare, deoarece pot avea numeroase alte cauze.

De ce este periculoasă hipertensiunea?

Pericolul principal al hipertensiunii îl reprezintă efectele sale pe termen lung asupra vaselor de sânge și organelor.

Presiunea ridicată poate deteriora progresiv arterele și poate crește riscul de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. Hipertensiunea poate afecta și vasele rinichilor, contribuind la apariția bolii renale și a insuficienței renale. OMS – complicațiile hipertensiunii

Riscul nu este însă același pentru toate persoanele. O tensiune moderat crescută poate avea o semnificație mai importantă dacă este asociată cu diabet, boli renale, colesterol crescut, fumat sau antecedente de boli cardiovasculare. Ghidul ESC 2024 insistă tocmai asupra evaluării riscului cardiovascular global, nu numai asupra unei singure cifre a tensiunii. ESC – Essential Messages 2024

De ce crește tensiunea arterială?

Hipertensiunea este influențată de numeroși factori. OMS include printre factorii de risc modificabili consumul excesiv de sare, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, consumul de tutun și alcool și excesul ponderal sau obezitatea. Printre factorii care nu pot fi modificați se numără înaintarea în vârstă, predispoziția familială și existența unor boli precum diabetul sau afecțiunile renale. OMS – factorii de risc pentru hipertensiune

Uneori hipertensiunea este consecința unei alte boli sau poate fi favorizată de anumite medicamente. De aceea, valorile persistent crescute trebuie evaluate de medic și nu tratate exclusiv prin metode încercate pe cont propriu.

Ce putem face dacă avem tensiunea mare?

Primele măsuri privesc adesea stilul de viață. OMS recomandă reducerea aportului de sare, o alimentație sănătoasă, scăderea în greutate atunci când există exces ponderal, activitatea fizică și renunțarea la tutun. Pentru activitatea fizică, recomandarea generală pentru adulți este de cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă, la care se adaugă exerciții pentru întărirea musculaturii. OMS – prevenirea și controlul hipertensiunii

Pentru unele persoane aceste măsuri nu sunt suficiente și sunt necesare medicamente antihipertensive. Tratamentul depinde de valorile tensiunii, riscul cardiovascular și bolile asociate și trebuie stabilit de medic.

Ghidul european ESC 2024 recomandă pentru majoritatea adulților aflați sub tratament antihipertensiv o țintă a tensiunii sistolice de 120–129 mmHg, dacă tratamentul este bine tolerat. Pentru anumite persoane, inclusiv atunci când această țintă nu este tolerată, obiectivul trebuie individualizat. ESC – țintele actuale ale tratamentului antihipertensiv

Este important ca tratamentul prescris să nu fie întrerupt doar pentru că tensiunea a revenit la valori normale. American Heart Association recomandă persoanelor care își monitorizează tensiunea acasă să nu întrerupă medicația fără consultarea profesionistului medical. AHA – medicamente și monitorizarea tensiunii acasă

Când este tensiunea mare o urgență?

O valoare de peste 180/120 mmHg necesită o atenție deosebită. American Heart Association recomandă repetarea măsurării după cel puțin un minut. Dacă valoarea rămâne foarte mare, persoana trebuie să contacteze rapid un profesionist medical. AHA – Severe Hypertension and Hypertensive Emergency

Dacă tensiunea de peste 180/120 mmHg este însoțită de durere în piept, dificultăți de respirație, amorțeală sau slăbiciune, modificări ale vederii ori dificultăți de vorbire, poate fi vorba despre o urgență hipertensivă. Într-o asemenea situație este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență. American Heart Association – hypertensive emergency

În România, pentru o urgență medicală se apelează 112.

Tensiunea mare nu este doar o cifră

Tensiunea arterială trebuie privită în contextul stării generale de sănătate. O valoare izolată puțin mai mare nu înseamnă automat că există o boală, dar valorile crescute în mod repetat nu trebuie ignorate.

Conform actualei abordări europene, riscul cardiovascular asociat tensiunii arteriale crește continuu, nu începe brusc la pragul de 140/90 mmHg. ESC – 2024 Essential Messages

De aceea, cea mai bună abordare este măsurarea corectă și periodică a tensiunii, discutarea valorilor persistent crescute cu medicul și controlul factorilor de risc. Hipertensiunea poate trece mult timp neobservată, dar poate fi depistată foarte ușor și, în majoritatea cazurilor, poate fi controlată prin modificări ale stilului de viață și, atunci când este necesar, prin tratament medicamentos. OMS – Hypertension

Notă: Acest articol are caracter informativ și educațional și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.