Homeopatia

Homeopatia (din limba greacă: ὅμοιος hómoios, „-la fel ca”, și πάθος páthos, „suferință”) este un sistem de medicină alternativă creat în 1796 de către Samuel Hahnemann, bazat pe doctrina sa despre tratamente, precum: o substanță care provoacă simptomele unei boli la persoanele sanatoase va vindeca simptome similare la oamenii bolnavi. Homeopatia este considerată o pseudoștiință, iar remediile sale s-au dovedit a nu fi mai eficace decât placebo.
Hahnemann a considerat cauzele profunde ale bolii ca fiind fenomene pe care el le-a numit miasme, și că remediile homeopatice le pot rezolva. Remediile sunt preparate prin diluarea în mod repetat a substanței alese în alcool sau apă distilată, urmată de izbituri puternice pe un corp elastic. Diluția de obicei continuă și dincolo de punctul în care nu mai există nicio moleculă a substanței inițiale. Homeopaţii selectează remediile prin consultarea cărților de referință cunoscut sub numele de repertorii, precum și prin luarea în considerare a totalităţii simptomelor pacientului, trăsăturilor personale, stării fizică și psihologice, precum și a istoriei vieții.
Homeopatia nu are plauzibilitate biologică, iar axiomele homeopatiei sunt contrazise de fapte științifice. Mecanismele postulate de acțiunea remediilor homeopatice sunt atât neverosimile din punct de vedere științific, cât şi imposibile fizic. Deși unele studii clinice au arătat rezultate pozitive, comentarii sistematice arată că acest lucru se datorează norocului, metodelor de cercetare eronate, și rapoartelor părtinitoare. Continuarea practicii homeopatice, în ciuda dovezilor că aceasta nu funcționează, a fost criticată ca lipsită de etică, deoarece crește suferința pacienților prin descurajarea folosirii de medicamente reale, existând un avertisment al Organizației Mondiale a Sănătății împotriva utilizării homeopatiei în încercarea de a trata boli grave, cum ar fi HIV şi malaria. Practica a continuat, în ciuda lipsei de dovezi a eficacităţii, şi a condus la caracterizarea homeopatiei în cadrul comunităților științifice și medicale ca prostie, escrocherie, sau un fals.
Comitetul de Ştiinţă şi Tehnologie British House of Commons a declarat: „În opinia noastră, comentariile sistematice și meta-analizele au demonstra în mod concludent că produsele homeopate nu sunt mai bune decât placebo. Guvernul împărtăşeşte interpretarea noastră a elementelor de probă.”.
Reglementări şi prevalenţe
Homeopatia este destul de comună în unele țări, fiind în același timp mai puțin frecventă în altele; este foarte bine reglementată în unele țări și nereglementată în altele. Aceasta este practicată în întreaga lume, și sunt necesare calificări profesionale și licențe în majoritatea țărilor. Regulamentele variază în Europa, în funcție de țară. În unele țări nu există reglementări legale specifice privind utilizarea homeopatiei, în timp ce în altele sunt necesare licențe sau grade în medicina convenţională prin universități acreditate. În Germania, pentru a deveni un medic homeopat, aspirantul trebuie să participe la un program de formare de trei ani, în timp ce în Franța, Austria și şi Danemarca este necesară licenţa pentru a diagnostica orice boală sau a prescrie orice produs al cărui scop este de a trata orice boală. Unele tratamente homeopatice sunt compensate de serviciul de sănătate publică în mai multe țări europene, printre care Franța, Marea Britanie, Danemarca, și Luxemburg. În alte țări, cum ar fi Belgia, serviciile homeopatice nu sunt compensate. În Austria, serviciul de sănătate publică solicită o dovadă științifică a eficacității, pentru a rambursa costul tratamentellor medicale, iar cele homeopatice sunt listate ca nerambursabile, dar se pot face excepții. Politicile de asigurări private de sănătate includ uneori tratamentele homeopatice. Guvernul elvețian, după un proces de 5 ani, și-a retras sprijinul pentru homeopatie și alte patru tratamente complementare în 2005, menționând că acestea nu îndeplinesc criteriile de eficacitate și cost-eficiență, dar, în urma unui referendum în 2009, cele cinci terapii au fost reintroduse pentru o perioadă de probă de 6 ani din 2012.
Guvernul indian recunoaște homeopatia ca fiind unul dintre sistemele sale naţionale de medicin. El este coordonat de AYUSH sau Departamentul de Ayurveda, Yoga și Naturopatie, Unani, Siddha și Homeopatie din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Bunăsării Familiei. Consiliul Central al Homeopatiei a fost înființat în 1973 pentru a monitoriza învățământul superior în homeopatie, și Institutul Național de Homeopatie în 1975. Este necesar minim o diplomă recunoscută în homeopatie și înregistrarea într-un registru de stat sau în Registrul Central al homeopatiei pentru a practica homeopatia în India.
În Regatul Unit, parlamentarii au discutat despre homeopatie pentru a evalua politica Guvernului cu privire la această problemă, inclusiv finanțarea homeopatiei în cadrul Serviciului Național de Sănătate și politica guvernului de acordare a licențelor de produse homeopate. Decizia Comisiei de Știință și Tehnologie a Camerei Comunelor s-a conformat unei explicații scrise din partea Guvernului în care acesta a declarat comitetului restrâns că regimul de acordare a licențelor nu a fost formulat pe baza unor dovezi științifice.
În iulie 2010, recent numitul Secretar de Stat britanic pentru Sănatate a amânat finanțarea homeopatiei. Universitatea Derby a redus programul său de homeopatie, iar Universitatea din Westminster a încetat programul unde se pregătesc studenți noi în homeopatie. Universitatea Salford a redus programul de homeopatie în anul precedent. În 2013, Autoritatea pentru Standarde în Publicitate din Marea Britanie a concluzionat că Societatea Homeopaților viza oameni bolnavi vulnerabili și descuraja folosirea de tratament medical esențial în timp ce făcea mențiuni înșelătoare despre eficacitate produselor homeopate.
Opoziția publică
În SUA, președintele Consiliului Național Împotriva Fraudelor în Sănătate a spus: „Homeopatia este o fraudă comisă asupra publicului, cu binecuvântarea guvernului, datorită abuzului de putere politică a senatorului Royal Copeland (sponsor principal al legii din 1938 privind alimentele, medicamentele, cosmetica).”
Prepararea de „supradoze” homeopatice false de către persoane sau grupuri pentru „sinucideri în masă” au devenit mai populare de când James Randi a început să ia sticle întregi de pastile de dormit homeopatice înainte de a da lecții. În 2010 Societatea Scepticilor Merseyside din Marea Britanie a lansat campania 10:23 încurajând grupuri să ia supradoze public ca grupuri. În 2011, campania 10:23 s-a extins la șaizeci și nouă grupuri participante, cincizeci și patru au prezentat clipuri video. În aprilie 2012, la conferința Berkeley SkeptiCal, peste 100 de persoane au participat la o supradoză de masă, bând caffea cruda, care se presupune a trata insomnia.
Organizațiile non-profit educaționale Center for Inquiry și Committee for Skeptical Inquiry au scris la US Food and Drug Administration criticând mai mulţi fabricanţi de homeopate pentru etichetare și publicitate înșelătoare. CFI în Canada acceptă sesizări de la persoanele care se simt lezate de aceste produse homeopate.
În august 2011, un proces a fost deschis împotriva unei firme, în numele „tuturor locuitorilor din California care au achiziționat acele produse în orice moment în ultimii patru ani.” Procesul reclamă că acle produse „nu sunt cu nimic mai eficace decât o bucată de zahăr”, „în ciuda falsei publicităţi că ele conține un ingredient activ cunoscut pentru a trata simptome de gripă.”