Ciprian Ciucu, noul primar general al Capitalei. Dreapta își păstrează Bucureștiul, suveraniștii urcă pe locul doi

Alegerile locale parțiale pentru Primăria Municipiului București, desfășurate duminică, 7 decembrie 2025, s-au încheiat cu victoria candidatului PNL, Ciprian Ciucu, actualul primar al Sectorului 6. Liberalul a obținut puțin peste 36% din voturi și va prelua mandatul rămas vacant după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României.

Ciprian Ciucu

Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, rezultatele pentru Primăria Generală a Capitalei sunt următoarele:

Ciprian Ciucu (PNL) – 36,16% (211.562 voturi)
Anca Alexandrescu (Dreptate pentru București, susținută de AUR) – 21,94% (128.405 voturi)
Daniel Băluță (PSD) – 20,51% (120.001 voturi)
Cătălin Drulă (USR) – 13,90% (81.310 voturi)
Ana Ciceală (SENS) – 5,85% (34.239 voturi)

În total, aproximativ 590.000 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, într-un scrutin considerat unul cu prezență modestă raportat la numărul de alegători înscriși pe liste.

Prezența la vot în București s-a oprit în jurul pragului de o treime din electorat – aproximativ 32,7%, conform datelor prezentate la închiderea urnelor. Nivelul este semnificativ mai mic decât la alegerile locale din iunie 2024, când peste 41% dintre bucureșteni s-au prezentat la vot.

Analistii pun absenteismul pe seama oboselii politice după anul electoral încărcat, a percepției că rezultatul era, în mare, previzibil, dar și a faptului că a fost vorba despre alegeri parțiale organizate la doar un an și jumătate după precedentele locale.

Una dintre marile surprize ale alegerilor a fost clasarea pe locul al doilea a candidatei independente susținute de AUR, Anca Alexandrescu, care a depășit candidatul PSD, Daniel Băluță. În exit-poll-urile publicate la ora 21.00, social-democratul apărea pe poziția a doua, însă numărătoarea oficială a răsturnat ierarhia.

Rezultatul confirmă ascensiunea formațiunilor radical-populiste în Capitală, chiar dacă Primăria Generală rămâne în zona pro-europeană, prin victoria liberalului Ciprian Ciucu. Agenții și analiști internaționali remarcă faptul că, pentru moment, Bucureștiul a evitat să devină prima capitală a UE condusă de un primar de extremă dreapta.

Ciprian Ciucu (47 de ani) vine la Primăria Generală după două mandate la Sectorul 6 și o carieră de peste un deceniu în administrația locală și politica liberală. El este considerat un politician pro-european, orientat spre reforme administrative și atragerea de fonduri europene pentru infrastructură.

În primul său mesaj după anunțarea rezultatului final, Ciucu a promis că prioritățile sale vor fi:

Modernizarea infrastructurii de transport – fluidizarea traficului și extinderea transportului public;
Reabilitarea sistemului de termoficare – investiții în rețea și centrale pentru a reduce avariile;
Plan pe termen lung pentru dezvoltarea urbană – spații verzi, reguli clare de construire și proiecte majore finanțate din fonduri europene.

Scrutinul de la București a fost văzut ca un test important pentru coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan, după turbulențele politice generate de anularea precedentului scrutin prezidențial și de dezbaterile privind reformele economice. Victoria lui Ciucu oferă un impuls liberalilor și consolidează tabăra pro-europeană, după ce fostul primar Nicușor Dan a câștigat președinția României la începutul anului.

În același timp, scorul obținut de Anca Alexandrescu confirmă că AUR rămâne un actor important în politica românească, inclusiv în marile centre urbane, ceea ce anticipează campanii tensionate la următoarele alegeri parlamentare.

După validarea oficială a rezultatului și depunerea jurământului, Ciprian Ciucu va prelua efectiv mandatul de primar general, iar una dintre primele provocări va fi colaborarea cu Consiliul General, unde majoritățile se conturează dificil, între PNL, PSD, USR și formațiunile mai mici. În funcție de negocieri, Bucureștiul ar putea avea fie o administrație stabilă, fie încă patru ani de blocaje pe marile proiecte de infrastructură.