Anul 2020 a fost până acum unul fără precedent din perspectiva provocărilor şi a perturbărilor sistemului de educaţie şi formare. Închiderea în cvasitotalitate a şcolilor din cauza izbucnirii epidemiei cauzate de COVID-19, începând cu jumătatea lunii martie şi cu o durată de cel puţin două luni, a afectat peste 95 de milioane de cursanţi şi 8 milioane de profesori din întreaga UE de la toate nivelurile şi din toate sectoarele educaţionale. Cu toate acestea, ca rezultat al eforturilor însemnate depuse de sectorul educaţiei, statele membre ale UE au reuşit să asigure continuitatea educaţiei prin trecerea rapidă la învăţarea la distanţă, uneori chiar în termen de câteva zile sau săptămâni. Din toamna anului 2020, marea majoritate a statelor membre au relansat predarea în clase, în cele mai multe cazuri cu respectarea unor cerinţe stricte de siguranţă şi cu elaborarea unor scenarii de contingenţă, ceea ce a îngreunat întoarcerea la şcoală atât din punct de vedere pedagogic, cât şi organizatoric.
Accesul inegal la învăţarea la distanţă, calitatea şi bunăstarea au reprezentat preocupări-cheie. Primele analize arată o variaţie semnificativă în ceea ce priveşte accesul la învăţarea la distanţă între ţări şi în interiorul acestora. În timp ce în unele state membre acoperirea a fost aproape totală (de exemplu, în Slovenia, mai puţin de 2 % dintre elevi nu au avut acces la învăţarea la distanţă), în altele, o pondere semnificativă dintre elevi au fost privaţi de educaţie (de exemplu, 48 % din elevii din Italia). Printre motivele excluderii s-au numărat lipsa echipamentelor, conexiuni la internet neadecvate şi/sau situaţii familiale dificile, iar multe state membre au distribuit tablete şi laptopuri pentru a acoperi aceste lipsuri. De asemenea, practicile de predare au variat semnificativ între şcoli chiar şi din aceeaşi ţară, ducând la o calitate inegală. Conform constatărilor activităţilor de cercetare şi ale studiilor iniţiale, închiderea fizică a şcolilor poate afecta rezultatele învăţării, ca urmare a pierderii din timpul de instruire şi a conţinutului pedagogic redus. Educaţia şi formarea profesională au fost afectate şi de închiderea întreprinderilor, ceea ce a perturbat învăţarea la locul de muncă. În fine, s-a raportat că lipsa interacţiunilor sociale ale elevilor cu colegii şi profesorii lor, precum şi stresul legat de învăţarea la distanţă au avut un impact negativ major asupra bunăstării studenţilor.
Criza riscă să îi afecteze cel mai mult pe cursanţii vulnerabili, inclusiv pe cei care provin din medii socioeconomice modeste şi pe cei cu nevoi educaţionale speciale, precum şi pe cursanţii din zonele rurale sau izolate. Totuşi, criza nu a afectat numai grupurile vulnerabile deja cunoscute, ci şi mulţi alţi cursanţi, care, din diferite motive, cum ar fi un mediu familial mai puţin favorabil şi lipsa unor factori motivaţionali, s-au confruntat cu dificultăţi din cauza noilor condiţii. Ca răspuns la această situaţie, unele ţări au instituit măsuri speciale de sprijin, de exemplu Irlanda, Croaţia şi Malta au elaborat modalităţi speciale de sprijin psihologic pentru elevii expuşi riscului de a se înstrăina de şcoală. Belgia (Comunitatea franceză) a hotărât să nu se predea conţinut educaţional nou pentru a evita astfel apariţia unor inegalităţi.
Sistemele de învăţământ s-au confruntat cu provocări speciale în ceea ce priveşte examenele de sfârşit de an şi înscrierea la universităţi. De asemenea, examenele de sfârşit de an şi înscrierea la instituţiile de învăţământ superior au reprezentat o provocare majoră, iar abordările statelor membre au variat semnificativ de la o ţară la alta. Germania a hotărât ca toate examinările finale să fie organizate, în timp ce alte ţări (de exemplu Austria şi Slovacia) au preferat să amâne examenele de absolvire a învăţământului secundar superior, precum şi termenele de depunere a cererilor de înscriere la universităţi. În unele state membre, examenele finale au fost anulate (de exemplu în Franţa şi Suedia), ele fiind înlocuite cu evaluarea continuă.
© Uniunea Europeană, 2020, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC) a Comisiei Europene,
Procesul
Ediția a doua Auor: Franz Kafka Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu Procesul poate fi considerat drept un studiu despre puterea politică, o parabolă religioasă pesimistă, sau un roman polițist. Este povestea de coșmar a unui funcționar de bancă respectabil care … Citeşte mai mult
Istoria timpurie a cafelei
O traducere parțială, de Nicolae Sfetcu, a cărții All About Coffee, de William H. Ukers (1873-1945), publicată în 1922. Cu mulţumiri pentru sponsorul principal, Tecno Coffee – Automate de cafea, care a făcut posibilă elaborarea şi publicarea acestei cărţi. Civilizaţia … Citeşte mai mult
Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice
Principalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală … Citeşte mai mult
Lasă un răspuns