Efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor

(Ecosistemele pădurilor tropicale sunt bogate în biodiversitate. Acesta este râul Gambia din Parcul Național Niokolo-Koba din Senegal.)

Schimbările climatice au afectat negativ atât ecosistemele terestre[1], cât și cele marine[2] și este de așteptat să afecteze în continuare multe ecosisteme, inclusiv tundra, mangrove, recife de corali și peșteri.[3] Creșterea temperaturii globale, apariția mai frecventă a vremii extreme și creșterea nivelului mării se numără printre unele dintre efectele schimbărilor climatice care vor avea cel mai semnificativ impact.[4][5] Unele dintre posibilele consecințe ale acestor efecte includ declinul și dispariția speciilor, schimbarea comportamentului în cadrul ecosistemelor, prevalența crescută a speciilor invazive, trecerea de la pădurile care sunt rezervoare de carbon la surse de carbon, acidificarea oceanelor, perturbarea ciclului apei și creșterea apariției dezastrelor, printre altele.

(Al șaselea raport de evaluare IPCC (2021) proiectează creșteri progresive mari atât ale frecvenței (barele orizontale) cât și ale intensității (barele verticale) evenimentelor meteorologice extreme, pentru grade tot mai mari de încălzire globală.[6] )

Schimbările climatice afectează ecoregiunile terestre. Creșterea temperaturii globale înseamnă că ecosistemele se schimbă; unele specii sunt forțate să părăsească habitatele lor (posibil ducând la dispariție) din cauza condițiilor în schimbare, în timp ce altele înfloresc.[7] Alte efecte ale încălzirii globale includ diminuarea stratului de zăpadă, creșterea nivelului mării și schimbările meteorologice, care pot influența activitățile umane și ecosistemul.[7]

În cadrul celui de-al patrulea raport de evaluare al IPCC, experții au evaluat literatura privind impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor. Rosenzweig și colab. (2007) au concluzionat că în ultimele trei decenii, încălzirea indusă de om a avut probabil o influență vizibilă asupra multor sisteme fizice și biologice (p. 81).[8] Schneider și colab. (2007) au concluzionat, cu o încredere foarte mare, că tendințele regionale ale temperaturii afectaseră deja speciile și ecosistemele din întreaga lume (p. 792).[9] De asemenea, au ajuns la concluzia că schimbările climatice ar avea ca rezultat dispariția multor specii și o reducere a diversității ecosistemelor (p. 792).

• Ecosisteme terestre și biodiversitate: cu o încălzire de 3 °C, comparativ cu nivelurile din 1990, este probabil ca vegetația terestră globală să devină o sursă netă de carbon (Schneider et al., 2007:792). Cu mare încredere, Schneider et al. (2007:788) au concluzionat că o creștere a temperaturii medii globale de aproximativ 4 °C (peste nivelul 1990-2000) până în 2100 ar duce la extincții majore pe tot globul.
• Ecosisteme marine și biodiversitate: cu o încredere foarte mare, Schneider et al. (2007:792) au concluzionat că o încălzire cu 2 °C peste nivelurile din 1990 ar duce la o mortalitate în masă a recifelor de corali la nivel global. În plus, mai multe studii care se ocupă cu organisme planctonice și modelare au arătat că temperatura joacă un rol transcendental în rețelele trofice microbiene marine, care poate avea o influență profundă asupra pompei biologice de carbon a ecosistemelor pelagice și mezopelagice planctonice marine.[10][11] [12]
• Ecosisteme de apă dulce: peste o creștere de aproximativ 4 °C a temperaturii medii globale până în 2100 (față de 1990–2000), Schneider și colab. (2007:789) au concluzionat, cu mare încredere, că multe specii de apă dulce vor dispărea.

Referințe

1. „IPCC Special Report on Climate Change, Desertification, Land Degradation, Sustainable Land Management, Food Security, and Greenhouse gas fluxes in Terrestrial Ecosystems:Summary for Policymakers” (PDF).
2. „Summary for Policymakers — Special Report on the Ocean and Cryosphere in a Changing Climate”. Retrieved 2019-12-23.
3. Mammola, Stefano; Goodacre, Sara L.; Isaia, Marco (January 2018). „Climate change may drive cave spiders to extinction”. Ecography. 41 (1): 233–243. doi:10.1111/ecog.02902. hdl:2318/1623725. S2CID 55362100.
4. Priestley, Rebecca; Heine, Zoë; Milfont, Taciano L (2021-07-14). „Public understanding of climate change-related sea-level rise”. dx.doi.org. Retrieved 2022-03-16.
5. Geremy, Taylor, Christopher M. Belusic, Danijel Guichard, Francoise Parker, Douglas J. Vischel, Theo Bock, Olivier Harris, Phil P. Janicot, Serge Klein, Cornelia Panthou (2017-04-27). Frequency of extreme Sahelian storms tripled since 1982 in satellite observations. Nature Publishing Group. OCLC 990335453.
6. „Climate Change 2021 / The Physical Science Basis / Working Group I contribution to the WGI Sixth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change / Summary for Policymakers” (PDF). IPCC.ch. Fig. SPM.6: Intergovernmental Panel on Climate Change. 9 August 2021. p. SPM-23. Archived (PDF) from the original on 4 November 2021.
7. Grimm, Nancy B; Chapin, F Stuart; Bierwagen, Britta; Gonzalez, Patrick; Groffman, Peter M; Luo, Yiqi; Melton, Forrest; Nadelhoffer, Knute; Pairis, Amber; Raymond, Peter A; Schimel, Josh; Williamson, Craig E (November 2013). „The impacts of climate change on ecosystem structure and function”. Frontiers in Ecology and the Environment. 11 (9): 474–482. doi:10.1890/120282. S2CID 16556109.
8. Rosenzweig, C.; Casassa, G.; Karoly, D. J.; Imeson, A.; Liu, C.; Menzel, A.; Rawlins, S.; Root, T. L.; Seguin, B.; Tryjanowski, P. (2007). „Assessment of observed changes and responses in natural and managed systems”. Cambridge University Press: 79–131. doi:10.5167/uzh-33180.
9. „Assessing Key Vulnerabilities and the Risk from Climate Change”. AR4 Climate Change 2007: Impacts, Adaptation, and Vulnerability. 2007.
10. Sarmento, Hugo; Montoya, José M.; Vázquez-Domínguez, Evaristo; Vaqué, Dolors; Gasol, Josep M. (12 July 2010). „Warming effects on marine microbial food web processes: how far can we go when it comes to predictions?”. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. 365 (1549): 2137–2149. doi:10.1098/rstb.2010.0045. PMC 2880134. PMID 20513721.
11. Vázquez-Domínguez, Evaristo; Vaqué, Dolors; Gasol, Josep M. (July 2007). „Ocean warming enhances respiration and carbon demand of coastal microbial plankton”. Global Change Biology. 13 (7): 1327–1334. Bibcode:2007GCBio..13.1327V. doi:10.1111/j.1365-2486.2007.01377.x. hdl:10261/15731.
12. Vázquez-Domínguez, E; Vaqué, D; Gasol, JM (2 October 2012). „Temperature effects on the heterotrophic bacteria, heterotrophic nanoflagellates, and microbial top predators of the NW Mediterranean”. Aquatic Microbial Ecology. 67 (2): 107–121. doi:10.3354/ame01583.

 

• S.H. Schneider, S. Semenv, A. Patwardhan, I. Burton, C.H.D. Magadza, M. Oppenheimer, et al. Assessing key vulnerabilities and the risk from climate change. M.L. Parry, O.F. Canziani, J.P. Palutikof, P.J. can der Linden, C.E. Hanson (Eds.), Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of the Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Cambridge University Press, Cambridge, UK (2007)

Traducere și adaptare din Wikipedia de Nicolae Sfetcu