Efectul bandwagon în practică

În politică

Efectul bandwagon poate avea loc la vot: apare la o scară individuală în care opinia alegătorilor cu privire la preferința de vot poate fi modificată din cauza popularității în creștere a unui candidat sau a unei poziții politice. Scopul schimbării preferințelor este ca alegătorul să ajungă să aleagă „partea câștigătorului” în cele din urmă. Alegătorii sunt mai mult convinși să facă acest lucru în alegerile care nu sunt private sau atunci când votul este foarte mediatizat.

Efectul bandwagon a fost aplicat situațiilor care implică opinie majoritară, cum ar fi rezultatele politice, în care oamenii își modifică opiniile la opinia majorității. O astfel de schimbare a opiniei poate avea loc deoarece indivizii fac inferențe din deciziile altora, ca într-o cascadă informațională.

Percepțiile despre sprijinul popular pot afecta alegerea activiștilor cu privire la ce partide sau candidați să susțină prin donații sau munca voluntară în campanii. Ele pot direcționa strategic aceste resurse către concurenți percepuți ca fiind bine susținuți și, prin urmare, viabili electoral, permițându-le astfel să desfășoare campanii mai puternice și, prin urmare, mai influente.

În economie

Economistul american Gary Becker a susținut că efectul bandwagon este suficient de puternic pentru a inversa curba cererii pentru a avea o pantă ascendentă. O curbă tipică a cererii este în pantă descendentă – pe măsură ce prețurile cresc, cererea scade. Cu toate acestea, potrivit lui Becker, o pantă ascendentă ar implica situa’ia ]n care, chiar dacă prețurile cresc, cererea crește.

Pe piețele financiare

Efectul bandwagon apare în două moduri pe piețele financiare.

În primul rând, prin bule de preț: aceste bule apar adesea pe piețele financiare în care prețul unor titluri deosebit de populare continuă să crească. Acest lucru se întâmplă atunci când mulți investitori se aliniază pentru a cumpăra un titlu licitand prețul, ceea ce, în schimb, atrage mai mulți investitori. Prețul poate crește dincolo de un anumit punct, ceea ce face ca titlul să fie mult supraevaluat.

În al doilea rând sunt găurile de lichiditate: atunci când apar știri sau evenimente neașteptate, participanții de pe piață vor opri, de obicei, activitatea de tranzacționare până când situația devine clară. Acest lucru reduce numărul de cumpărători și vânzători de pe piață, determinând o scădere semnificativă a lichidității. Lipsa lichidității lasă descoperirea prețurilor distorsionată și provoacă schimbări masive ale prețurilor activelor, ceea ce poate duce la o panică crescută, ceea ce crește și mai mult incertitudinea, iar ciclul continuă.

În microeconomie

În microeconomie, efectele bandwagon pot apare în interacțiunile cererii și preferințelor. Efectul bandwagon apare atunci când preferința oamenilor pentru o marfă crește pe măsură ce crește numărul de oameni care o cumpără. Consumatorii își pot alege produsul în funcție de preferințele altora, crezând că este produsul superior. Această alegere poate fi rezultatul observării direct a alegerii de cumpărare a altora sau prin observarea deficitului unui produs în comparație cu concurența acestuia ca urmare a alegerii pe care au făcut-o consumatorii anteriori. Acest scenariu poate fi văzut și în restaurantele în care numărul de clienți dintr-un restaurant poate convinge potențialii comensori să mănânce acolo, pe baza percepției că mâncarea trebuie să fie mai bună decât concurența datorită popularității sale. Această interacțiune poate perturba rezultatele normale ale teoriei cererii și ofertei, care presupune că consumatorii iau decizii de cumpărare exclusiv pe baza prețului și a propriilor preferințe personale.

În medicină

Deciziile luate de profesioniștii medicali pot fi, de asemenea, influențate de efectul bandwagon. În special, utilizarea pe scară largă și sprijinul de-a lungul timpului a procedurilor medicale infirmate poate fi atribuită popularității lor la acea vreme. Layton F. Rikkers (2002), profesor emerit de chirurgie la Universitatea din Wisconsin–Madison, numește aceste practici predominante ca fiind „mode medicale”, pe care el le definește drept „acceptarea copleșitoare a ideilor [medicale] nedovedite, dar populare”.

Modele medicale au condus la terapii nepotrivite pentru numeroși pacienți și au împiedicat dezvoltarea unui tratament mai adecvat.

O lucrare din 1979, pe tema „bandwagon” în medicină, descrie modul în care un nou concept sau tratament medical poate câștiga impuls și deveni principal, ca urmare a unui efect bandwagon la scară largă:

• Presa de știri află despre un nou tratament și îl face public, de multe ori publicând fragmente.
• Diverse organizații, cum ar fi agențiile guvernamentale, fundațiile de cercetare și companiile private, promovează, de asemenea, noul tratament, de obicei pentru că au un anumit interes în a-l vedea având succes.
• Publicul ia în considerare tratamentul acum mediatizat și presează medicii să-l adopte, mai ales atunci când acel tratament este perceput ca fiind nou.
• Medicii doresc adesea să accepte noul tratament, deoarece oferă o soluție convingătoare la o problemă dificilă.
• Deoarece medicii trebuie să consume cantități mari de informații medicale pentru a rămâne la curent cu cele mai recente tendințe din domeniul lor, uneori le este dificil să citească material nou într-un mod suficient de critic.

În sport

Cel care susține o anumită echipă sportivă, în ciuda faptului că nu și-a manifestat niciun interes față de acea echipă până când a început să aibă succes, poate fi considerat un „fan bandwagon”.

În rețelele de socializare

Pe măsură ce un număr tot mai mare de persoane încep să folosească un anumit site sau aplicație de rețea socială, este mai probabil ca oamenii să înceapă să folosească acele site-uri sau aplicații. Efectul bandwagon afectează, de asemenea, persoane aleatorii ale căror postări sunt vizualizate și partajate.

În modă

Efectul bandwagon poate afecta și felul în care se îmbracă oamenii și poate fi responsabil pentru tendințele vestimentare. Oamenii tind să-și dorească să se îmbrace într-o manieră care să se potrivească tendinței actuale și vor fi influențați de cei pe care îi văd des – de obicei celebrități. Astfel de figuri mediatizate vor acționa în mod normal ca un catalizator pentru stilul perioadei curente. Odată ce un grup mic de consumatori încearcă să imite alegerea vestimentară a unei anumite celebrități, mai mulți oameni tind să copieze stilul din cauza presiunii sau doresc să se potrivească și să fie plăcuși de colegii lor.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)