Hegemonia monetară

(Distribuirea monedelor de rezervă globale)

Hegemonia monetară este un concept economic și politic în care un singur stat are o influență decisivă asupra funcțiilor sistemului monetar internațional. Un hegemon monetar ar avea nevoie de:

• accesibilitatea la credite internaționale,
• piețe valutare,
• managementul problemelor balanței de plăți în care hegemonul operează sub nicio constrângere a balanței de plăți
• puterea directă (și absolută) de a impune o unitate de cont în care se fac calcule economice în economia mondială.

Termenul de hegemonie monetară a apărut în cartea Super Imperialism a lui Michael Hudson, descriind nu numai o relație asimetrică pe care dolarul american o are cu economia globală, ci și structurile acestei edificiul hegemonic despre care Hudson a simțit că îl sprijină, și anume Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Dolarul american continuă să susțină economia mondială și este moneda cheie pentru mijlocul de schimb internațional, unitatea de cont (de exemplu, prețul petrolului) și unitatea de stocare (de exemplu, bonurile de trezorerie și obligațiunile) și, în ciuda argumentelor contrare, nu este într-o stare de declin hegemonic (cf. Fields & Vernengo, 2011, 2012).

Sistemul monetar internațional a fost martor la doi hegemoni monetari: Marea Britanie și Statele Unite.

• Fields, D.; M. Vernengo (2011). Hegemonic Currencies during the Crisis: The Dollar versus the Euro in a Cartalist Perspective. Levy Economics Institute Working Paper No. 666.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)