Home » Articole » Articole » Afaceri » Economie » Hidrogenul curat ca sursă alternativă de energie

Hidrogenul curat ca sursă alternativă de energie

postat în: Economie 0

În ultimii ani, hidrogenul a ajuns pe ordinea de zi ca o potențială piesă lipsă din puzzle-ul energiei curate. Un număr tot mai mare de țări au acum o foaie de parcurs sau o strategie națională pentru hidrogen, iar o parte considerabilă din fondurile de stimulare și redresare COVID-19 au fost dedicate accelerării utilizării hidrogenului. La Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) din 2021 de la Glasgow, 32 de țări și Uniunea Europeană (UE) au convenit să colaboreze pentru a accelera dezvoltarea și implementarea hidrogenului curat și pentru a se asigura că „surse regenerabile la prețuri accesibile și hidrogenul cu emisii scăzute de carbon este disponibil la nivel global până în 2030” (UNFCCC, 2021).

Termeni cheie:

  • Hidrogenul curat se referă atât la hidrogenul verde, cât și la hidrogenul albastru. Deși ambele tipuri pot juca un rol în tranziția energetică, hidrogenul este conceptualizat ca fiind „curat” acolo unde emisiile de metan sunt extrem de scăzute și cu rate de captare a carbonului foarte ridicate.
  • Hidrogenul cu emisii scăzute de carbon se referă la hidrogenul albastru care nu îndeplinește standardele de emisie de mai sus și la hidrogenul produs prin electroliză alimentată de rețea, unde rețeaua nu este decarbonizată.
  • Derivații de hidrogen se referă la moleculele din aval în care poate fi transformat hidrogenul (de exemplu, amoniac, metanol, combustibili sintetici). Când aceste produse sunt produse cu hidrogen din electroliză, ele sunt cunoscute ca produse „Power-to-X”.
  • Combustibilii sintetici se referă la o varietate de combustibili gazoși și lichizi produși din hidrogen și carbon, inclusiv kerosen sintetic, motorină sintetică și altele. Când hidrogenul este produs prin electroliză, acești combustibili sunt denumiți și „combustibili de putere” sau „e-combustibili”. Aceștia pot fi folosiți drept carburanți „drop-in”, deoarece pot fi utilizați în motoarele convenționale și în infrastructura de alimentare cu combustibil.

Hidrogenul a provocat mai multe valuri de interes în trecut, fără un impact semnificativ. Doi factori fac această dată diferită. În primul rând, guvernele din întreaga lume s-au adunat în spatele țintei de emisii nete zero până la mijlocul acestui secol (Black et al., 2021). Având o șansă rezonabilă de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 °C, obiectivul stabilit în Acordul de la Paris din 2015, necesită atingerea emisiilor nete zero până în 2050 (IPCC, 2021). Pentru a face acest lucru, toate sectoarele economiei trebuie să își reducă emisiile, inclusiv industria grea și transportul pe distanțe lungi, acolo unde există soluții limitate. Hidrogenul a apărut ca o opțiune cheie pentru reducerea emisiilor în aceste sectoare.

În al doilea rând, scăderea vertiginoasă a costurilor surselor regenerabile și electrolizatoarelor îmbunătățește atractivitatea economică a hidrogenului „verde”, adică hidrogenul produs prin electroliza apei alimentate cu energie electrică regenerabilă. Ponderea tot mai mare a surselor regenerabile variabile, cum ar fi energia solară eoliană și fotovoltaică (PV), creează, de asemenea, cerere de flexibilitate și stocare, pe care hidrogenul le poate ajuta. Hidrogenul verde poate, astfel, să completeze și să extindă revoluția în curs a energiei electrice regenerabile.

Ca urmare a acestor factori, se estimează că hidrogenul și combustibilii pe bază de hidrogen vor satisface o parte considerabilă din cererea finală de energie în 2050, în creștere față de practic nimic în prezent (Figura 1.1). În toate aceste proiecții, producția actuală de hidrogen „gri” (pe baza combustibililor fosili) este complet eliminată, iar hidrogenul verde este calea de producție dominantă, completată de hidrogenul „albastru”, care se bazează pe combustibili fosili cu captarea și stocarea carbonului. (CCS).

Estimări pentru cererea globală de hidrogen în 2050(Estimări pentru cererea globală de hidrogen în 2050)
Surse: BloombergNEF (2021a); ETC (2021); Hydrogen Council (2021); IRENA (2021a); IEA, (2021a).
Note: Agenția Internațională pentru Energie se referă la hidrogenul „pe bază de fosile cu CCUS” (captarea, utilizarea și stocarea carbonului) și hidrogenul „pe bază de electroliză”. Consiliul Hidrogen proiectează că 60-80% din producția de hidrogen va fi bazată pe surse regenerabile, restul „cu emisii reduse de carbon”, pe care îl definește drept „hidrogen produs din surse de energie de origine neregenerabilă cu o amprentă de carbon sub un prag definit”. Producția curentă de hidrogen include hidrogenul creat ca produs secundar din alte procese.

Referințe

Sursa: IRENA (2022), Geopolitics of the Energy Transformation: The Hydrogen Factor, International Renewable Energy Agency, Abu Dhabi. ISBN: 978-92-9260-370-0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *