Home » Articole » Articole » Afaceri » Economie » Instrumentele economice pentru atenuarea schimbărilor economice, și efectele lor sociale

Instrumentele economice pentru atenuarea schimbărilor economice, și efectele lor sociale

Instrumentele economice — taxele de emisie, permisele de emisie tranzacționabile și subvențiile — reduc emisiile prin creșterea prețului relativ al activităților cu consum intens de carbon sau de energie (Aldy & Stavins, 2012; Nordhaus, 2007). Prin creșterea prețurilor la bunuri și modificarea tiparelor economice, anticipăm creșteri ale riscului de conflict prin căi care trec prin bunăstarea economică. În primul rând, modificările prețurilor, deoarece afectează consumatorii, în special în ceea ce privește alimentele și, într-o măsură mai mică, alte mărfuri precum energia, au fost legate de conflictele civile și tulburările sociale, deși s-au observat și scăderi ale violenței din cauza veniturilor mai mari pentru producători, în special în medii agricole (Fjelde, 2015; Koren & Bagozzi, 2016; Rudolfsen, 2020; Smith, 2014). Pe perioade mai lungi de timp, un semnal clar de preț sprijină, de asemenea, investițiile în activități și infrastructură care duc la o trecere pe termen mai lung la o economie cu emisii reduse de carbon. Este posibil ca o astfel de transformare să aibă efecte substanțiale asupra ocupării forței de muncă și a mijloacelor de trai, cu câștigători și învinși distincți în cadrul și între economii. În timp ce dovezile actuale arată deseori câștiguri nete în ocuparea totală a forței de muncă și „locuri de muncă verzi” (Hille & Möbius, 2019; Yamazaki, 2017), riscurile de perturbare pot fi deosebit de mari pentru lucrătorii mai puțin calificați (Marin & Vona, 2019) și mai mult sectoare intensive de carbon (Carbone et al., 2020), cum ar fi industria combustibililor fosili și alte sectoare ale resurselor naturale. Efectele acestor costuri mai mari și schimbări pe piața muncii vor depinde și de proiectarea politicii fiscale și a politicii sociale legate de formare și ocupare.

Guvernele pot obține venituri substanțiale prin taxele pe carbon (sau comercializarea de emisii) care pot fi reciclate pentru programe sociale și alte reduceri forfetare, generând acceptarea publicului pentru reducerea emisiilor de carbon (Baranzini et al., 2017). Acceptarea acestor taxe poate interacționa și cu nivelurile generale de încredere publică (Fairbrother et al., 2019). Cu toate acestea, luate în ansamblu, efectele de distribuție ale impozitului pot avea implicații pentru conflict, mai ales dacă implică o pierdere relativă a nivelului de trai și exacerbează nemulțumirile preexistente (Buhaug și colab., 2021). De exemplu, populațiile rurale pot fi mai afectate decât rezidenții urbani, așa cum se arată în mișcarea contemporană și în mare parte nonviolentă a vestelor galbene din Franța. În plus, chiar dacă impozitele vizează și afectează publicul intern, astfel de efecte pot avea externalități internaționale dacă au ca rezultat schimbarea comportamentului pentru un număr semnificativ de indivizi. De exemplu, dacă avocado este impozitat ca instrument de mediu în Uniunea Europeană (UE), acest lucru ar putea dăuna fermierilor mexicani săraci.

Instrumentele economice pot avea, de asemenea, implicații regionale și internaționale de securitate. Comerțul cu emisii este cea mai mare clasă de piețe de comercializare a mediului din lume (Newell și colab., 2013), sistemul UE-Emission Trading Scheme (EU-ETS) fiind cel mai mare sistem multiregional (Ellerman și colab., 2016). Deși nu a apărut o schemă internațională de comercializare a emisiilor, așa cum este prevăzută în Protocolul de la Kyoto, Acordul de la Paris a stabilit un cadru pentru eforturi comune de atenuare care include permise de piață și de comercializare (Aldy et al., 2016). Există, de asemenea, mecanisme care transferă fonduri către țările în curs de dezvoltare, precum Mecanismele de Dezvoltare Curată (CDM) și Reducerea Emisiilor din Defrișare și Degradare (REDD+) care implică efectuarea de plăți către țările în curs de dezvoltare pentru a preveni emisiile sau defrișările care altfel ar fi avut loc. Aceste programe pot genera venituri substanțiale pentru bugetul public. Dacă aceste fonduri sunt reinvestite pentru a promova programe durabile și ample, cum ar fi eradicarea sărăciei, educația și sănătatea publică, atunci politica climatică poate fi pe deplin în concordanță cu o lume mai pașnică. Cu toate acestea, aceste fonduri pot fi, de asemenea, predispuse la corupție și patronaj, în special la scara care este proiectată (Jakob și colab., 2015) și pot prezenta probleme de distribuție la nivel local și global (Newell & Bumpus, 2012).

Impunerea subvențiilor pentru sursele regenerabile și biocombustibili sau reformarea subvențiilor pentru combustibilii fosili poate reduce, de asemenea, emisiile (Rentschler & Bazilian, 2016). Efectul imediat al eliminării unei subvenții este o creștere a prețului de piață al bunului. Acest lucru poate avea implicații de distribuție prin creșterea relativ mai mare a cheltuielilor consumatorilor pentru cei săraci și oferind separat sau concomitent oportunități pentru o elită de a valorifica noul sistem de piață atunci când reformele beneficiază interesele elitei (Perry, 2020; Sterner, 2012). Subvențiile pentru combustibil sunt adesea folosite în autocrații pentru a servi grupurile de bază și pentru a menține stabilitatea, iar relația dintre reducerea subvențiilor, creșterea prețului la combustibil și tulburările sociale este bine documentată (Natalini et al., 2020). În schimb, câștigurile extraordinare din eliminarea unor astfel de subvenții ar putea fi, de asemenea, valorificate pentru obiectivele de dezvoltare (Steckel și colab., 2017). Un studiu constată că costul estimat al asigurării accesului universal la apă, canalizare și electricitate pentru toți oamenii de pe planetă până în 2030 este doar o fracțiune din valoarea globală acumulată a subvențiilor pentru combustibil în această perioadă dacă politicile actuale sunt continuate (Jakob și colab., 2015).

Ca alternativă la instrumentele economice, guvernele pot opta pentru standarde de performanță pentru a reduce emisiile viitoare (Burtraw & Woerman, 2013). Această abordare de reglementare este adesea folosită pentru sectoarele de generare și transport de energie electrică cu emisii ridicate de carbon, precum și pentru mediul construit (de exemplu, codurile de construcții) (Sperling & Eggert, 2014) și poate fi asociată cu o opoziție publică mai mică (Rhodes et al., 2017). . Efectul asupra consumatorilor depinde de trecerea cheltuielilor suplimentare de la producători. Se așteaptă ca sectorul transporturilor, și în special companiile aeriene, să transmită consumatorilor aproape 100% din costurile suplimentare ale conformității cu reglementările, cu efecte ulterioare pentru mijloacele de trai și performanța economică în țările cu dependență ridicată de turism (Peeters & Eijgelaar, 2014). Pandemia COVID-19, aflată încă în desfășurare, a lovit în mod deosebit industria turismului internațional (Gössling și colab., 2020) și poate fi precursorul lucrurilor care vor urma dacă viitoarele politici de atenuare declanșează o schimbare sistematică și de durată a comportamentului călătoriilor de agrement.

Guvernele pot adopta, de asemenea, politici climatice prin furnizarea de bunuri sau servicii publice, în special utilizarea terenurilor naționale pentru programe de atenuare, producție de energie regenerabilă care necesită zonă sau intruzivă (solar, eolian, hidro), proiecte de împădurire și infrastructură asociată (Creutzig și colab., 2011). Cu toate acestea, utilizarea parcurilor naționale în special a fost criticată pentru că oferă beneficii inegale și chiar conflicte directe, deoarece utilizarea este transferată către conservare (Carter et al., 2017; Le Billon & Lujala, 2020; Scheba & Rakotonarivo, 2016).

Subliniem potențialul conflictual al eforturilor de atenuare. Cu toate acestea, concomitent cu aceste eforturi, va exista în continuare nevoia de adaptare la schimbări care nu pot fi evitate. Viteza și profunzimea proiectelor de adaptare vor juca un rol crucial în reducerea la minimum a expunerii și creșterea rezistenței în fața șocurilor climatice. La revizuirea potențialului conflictual al eforturilor de adaptare la climă (de exemplu, Sovacool, 2018), succesul adaptării va juca un rol important în stabilirea riscurilor viitoare de conflict în urma schimbărilor climatice. Un scenariu viitor fără adaptare ar avea un risc de conflict mult mai mare, în timp ce adaptarea realizată concomitent cu dezvoltarea durabilă ar reduce și mai mult aceste riscuri (Hegre et al., 2016).

Referințe

  • Aldy, J. E., & Stavins, R. N. (2012). Using the market to address climate change: Insights from theory & experience. Daedalus, 141(2), 45–60. 10.1162/DAED_a_00145
  • Nordhaus, W. D. (2007). To tax or not to tax: Alternative approaches to slowing global warming. Review of Environmental Economics and Policy, 1(1), 26–44. 10.1093/reep/rem008
  • Fjelde, H. (2015). Farming or fighting? Agricultural price shocks and civil war in Africa. World Development, 67, 525–534. 10.1016/j.worlddev.2014.10.032
  • Koren, O., & Bagozzi, B. E. (2016). From global to local, food insecurity is associated with contemporary armed conflicts. Food Security, 8(5), 999–1010. 10.1007/s12571-016-0610-x
  • Rudolfsen, I. (2020). Food price increase and urban unrest: The role of societal organizations. Journal of Peace Research, 58, 215–230. 10.1177/0022343319899705
  • Smith, T. G. (2014). Feeding unrest. Journal of Peace Research, 51(6), 679–695. 10.1177/0022343314543722
  • Hille, E., & Möbius, P. (2019). Do energy prices affect employment? Decomposed international evidence. Journal of Environmental Economics and Management, 96, 1–21. 10.1016/j.jeem.2019.04.002
  • Yamazaki, A. (2017). Jobs and climate policy: Evidence from British Columbia’s revenue‐neutral carbon tax. Journal of Environmental Economics and Management, 83, 197–216. 10.1016/j.jeem.2017.03.003
  • Marin, G., & Vona, F. (2019). Climate policies and skill‐biased employment dynamics: Evidence from EU countries. Journal of Environmental Economics and Management, 98, 102253. 10.1016/j.jeem.2019.102253
  • Carbone, J. C., Rivers, N., Yamazaki, A., & Yonezawa, H. (2020). Comparing applied general equilibrium and econometric estimates of the effect of an environmental policy shock. Journal of the Association of Environmental and Resource Economists, 7(4), 687–719. 10.1086/708734
  • Baranzini, A., van den Bergh, J. C. J. M., Carattini, S., Howarth, R. B., Padilla, E., & Roca, J. (2017). Carbon pricing in climate policy: Seven reasons, complementary instruments, and political economy considerations. WIREs Climate Change, 8(4), e462. 10.1002/wcc.462
  • Fairbrother, M., Johansson Sevä, I., & Kulin, J. (2019). Political trust and the relationship between climate change beliefs and support for fossil fuel taxes: Evidence from a survey of 23 European countries. Global Environmental Change, 59, 102003. 10.1016/j.gloenvcha.2019.102003
  • Buhaug, H., Croicu, M., Fjelde, H., & von Uexkull, N. (2021). A conditional model of local income shock and civil conflict. The Journal of Politics, 83(1), 354–366. 10.1086/709671
  • Newell, R. G., Pizer, W. A., & Raimi, D. (2013). Carbon markets 15 years after Kyoto: Lessons learned, new challenges. Journal of Economic Perspectives, 27(1), 123–146. 10.1257/jep.27.1.123
  • Ellerman, A. D., Marcantonini, C., & Zaklan, A. (2016). The European Union emissions trading system: Ten years and counting. Review of Environmental Economics and Policy, 10(1), 89–107. 10.1093/reep/rev014
  • Aldy, J., Pizer, W., Tavoni, M., Reis, L. A., Akimoto, K., Blanford, G., Carraro, C., Clarke, L., Edmonds, J., Iyer, G. C., McJeon, H. C., Richels, R., Rose, S., & Sano, F. (2016). Economic tools to promote transparency and comparability in the Paris agreement. Nature Climate Change, 6(11), 1000–1004. 10.1038/nclimate3106
  • Rentschler, J., & Bazilian, M. (2016). Reforming fossil fuel subsidies: Drivers, barriers and the state of progress. Climate Policy, 17(7), 891–914. 10.1080/14693062.2016.1169393
  • Perry, K. K. (2020). For politics, people, or the planet? The political economy of fossil fuel reform, energy dependence and climate policy in Haiti. Energy Research & Social Science, 63, 101397. 10.1016/j.erss.2019.101397
  • Sterner, T. (2012). Distributional effects of taxing transport fuel. Energy Policy, 41, 75–83. 10.1016/j.enpol.2010.03.012
  • Natalini, D., Bravo, G., & Newman, E. (2020). Fuel riots: Definition, evidence and policy implications for a new type of energy‐related conflict. Energy Policy, 147, 111885. 10.1016/j.enpol.2020.111885
  • Steckel, J. C., Jakob, M., Flachsland, C., Kornek, U., Lessmann, K., & Edenhofer, O. (2017). From climate finance toward sustainable development finance. WIREs Climate Change, 8(1), e437. 10.1002/wcc.437
  • Jakob, M., Chen, C., Fuss, S., Marxen, A., & Edenhofer, O. (2015). Development incentives for fossil fuel subsidy reform. Nature Climate Change, 5, 709–712. 10.1038/nclimate2679
  • Burtraw, D., & Woerman, M. (2013). Economic ideas for a complex climate policy regime. Energy Economics, 40, S24–S31. 10.1016/j.eneco.2013.09.021
  • Sperling, D., & Eggert, A. (2014). California’s climate and energy policy for transportation. Energy Strategy Reviews, 5, 88–94. 10.1016/j.esr.2014.10.001
  • Rhodes, E., Axsen, J., & Jaccard, M. (2017). Exploring citizen support for different types of climate policy. Ecological Economics, 137, 56–69. 10.1016/j.ecolecon.2017.02.027
  • Peeters, P. M., & Eijgelaar, E. (2014). Tourism’s climate mitigation dilemma: Flying between rich and poor countries. Tourism Management, 40, 15–26. 10.1016/j.tourman.2013.05.001
  • Gössling, S., Scott, D., & Hall, C. M. (2020). Pandemics, tourism and global change: A rapid assessment of COVID‐19. Journal of Sustainable Tourism, 29(1), 1–20. 10.1080/09669582.2020.1758708
  • Creutzig, F., McGlynn, E., Minx, J., & Edenhofer, O. (2011). Climate policies for road transport revisited (I): Evaluation of the current framework. Energy Policy, 39(5), 2396–2406. 10.1016/j.enpol.2011.01.062
  • Carter, S., Manceur, A. M., Seppelt, R., Hermans‐Neumann, K., Herold, M., & Verchot, L. (2017). Large scale land acquisitions and REDD+: A synthesis of conflicts and opportunities. Environmental Research Letters, 12(3), 035010. 10.1088/1748-9326/aa6056
  • Le Billon, P., & Lujala, P. (2020). Environmental and land defenders: Global patterns and determinants of repression. Global Environmental Change, 65, 102163. 10.1016/j.gloenvcha.2020.102163
  • Scheba, A., & Rakotonarivo, O. S. (2016). Territorialising REDD+: Conflicts over market‐based forest conservation in Lindi, Tanzania. Land Use Policy, 57, 625–637. 10.1016/j.landusepol.2016.06.028
  • Sovacool, B. K. (2018). Bamboo beating bandits: Conflict, inequality, and vulnerability in the political ecology of climate change adaptation in Bangladesh. World Development, 102, 183–194. 10.1016/j.worlddev.2017.10.014
  • Hegre, H., Buhaug, H., Calvin, K. V., Nordkvelle, J., Waldhoff, S. T., & Gilmore, E. (2016). Forecasting civil conflict along the shared socioeconomic pathways. Environmental Research Letters, 11(5), 054002. 10.1088/1748-9326/11/5/054002

Sursa: Elisabeth A. Gilmore, Halvard Buhaug (2021) Climate mitigation policies and the potential pathways to conflict: Outlining a research agenda, în Wiley Interdiscip Rev Clim Change. 2021 Sep-Oct; 12(5): e722. DOI: 10.1002/wcc.722, PMCID: PMC8459245, PMID: 34594401, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Descoperă impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale!

Nu a fost votat $2.99$3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Lumina – Optica fenomenologică
Lumina – Optica fenomenologică

Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Căldura - Termodinamica fenomenologică
Căldura – Termodinamica fenomenologică

O incursiune profundă în lumea fascinantă a termodinamicii, explorând conceptele fundamentale ale căldurii și temperaturii.

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *