Macromarketing versus micromarketing

Împărțirea marketingului în macromarketing și micromarketing este una destul de recentă. Inițial, divizarea a fost rezultatul controversei privind responsabilitatea marketingului. Ar trebui să se limiteze marketingul la succesul unei firme individuale sau ar trebui marketingul să ia în considerare bunăstarea economică a unei întregi societăți? Acceptarea punctului de vedere ulterior, de „macro”, schimbă dramatic modul în care se desfășoară marketingul. În această lumină, fiecare decizie de marketing trebuie evaluată în ceea ce privește modul în care ar putea afecta pozitiv sau negativ fiecare persoană și instituție care operează în societatea respectivă.

În 1982, Bunt și Burnett au chestionat comunitatea academică pentru a defini mai precis distincția dintre macro- și micromarketing. (1) Descoperirile lor sugerează că separarea depinde de „ceea ce este studiat”, „dacă este privită din perspectiva societății sau a firmei” și „cine primește consecințele activității”. Exemple de activități de macromarketing sunt studiul sistemelor de marketing ale diferitelor națiuni, consecințele asupra societății ale anumitor acțiuni de marketing și impactul anumitor tehnologii asupra tranzacției de marketing.

Utilizarea scanerelor în supermarketuri și a bancomatelor în sectorul bancar ilustrează ultimul exemplu. Exemplele de micromarketing includ determinarea modului în care Nikon Steel ar trebui să-și segmenteze piața, recomandarea modului în care Spitalul Național Evreiesc din Denver Colorado din SUA ar trebui să prețuiască produsele lor și evaluarea succesului campaniei antidrog din SUA „Spune doar nu”.

• (1) Shelby D. Hunt and John J. Burnett, „The Macromarketing/Micro marketing Dichotomy: A Taxonomical Model,” Journal of Marketing, Summer. 1982 pp. 11-26.

Sursa: McCubbrey, Donald J., Global Text Project. Business Fundamentals, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu