Pentru a învăța bridge, trebuie să ne familiarizăm mai întâi cu elementele concrete ale jocului: masa, poziția celor patru jucători, parteneriatele, pachetul de cărți și modul în care acestea sunt împărțite.
Bridge-ul se joacă folosind un pachet standard de 52 de cărți, fără jokeri. La masă participă patru jucători, grupați în două perechi. Fiecare jucător primește 13 cărți, astfel încât întregul pachet este distribuit.
Poziția fiecărui participant la masă este importantă. Jucătorii sunt identificați prin cele patru puncte cardinale: Nord, Est, Sud și Vest. Nord și Sud formează o pereche, iar Est și Vest formează cealaltă pereche.
Aceste denumiri sunt folosite permanent în cărțile de bridge, în diagrame, în concursuri și pe platformele online. De aceea, este bine să ne obișnuim cu ele încă de la început.
O donă de bridge are două mari etape:
- licitația, în care se stabilește contractul;
- jocul cărților, în care se încearcă realizarea sau împiedicarea contractului.
Înainte de începerea licitației trebuie să știm cine este dealerul, adică primul jucător care are dreptul să facă o declarație. De asemenea, în bridge-ul de competiție trebuie să cunoaștem vulnerabilitatea, deoarece aceasta influențează calcularea scorului.
Cei patru jucători și punctele cardinale
La bridge, cei patru jucători sunt identificați prin punctele cardinale:
- Nord, prescurtat N;
- Est, prescurtat E;
- Sud, prescurtat S;
- Vest, prescurtat V sau W în notația internațională.
În materialele românești poate fi folosită litera V pentru Vest. Totuși, în cărțile, programele și concursurile internaționale este întâlnită aproape întotdeauna litera W, provenită din cuvântul englezesc West.
În această carte vom utiliza, în explicațiile obișnuite, denumirile Nord, Est, Sud și Vest. În diagrame pot apărea prescurtările internaționale N, E, S și W, deoarece acestea sunt recunoscute pretutindeni.
Jucătorii sunt așezați astfel:
- Nord stă în fața lui Sud;
- Est stă în fața lui Vest;
- Nord îl are pe Est în stânga și pe Vest în dreapta;
- Sud îl are pe Vest în stânga și pe Est în dreapta.
O reprezentare simplificată a mesei este următoarea:
NORD
VEST EST
SUD
Perspectiva fiecărui jucător este, desigur, diferită. Pentru jucătorul aflat la Sud, Nord este partenerul din față, Vest este adversarul din stânga, iar Est este adversarul din dreapta.
În multe cărți pentru începători, mâna declarantului este prezentată la Sud, iar mâna mortului la Nord. Aceasta este doar o convenție grafică, aleasă pentru ca cititorul să poată vedea mai ușor ambele mâini. Într-o partidă reală, oricare dintre cei patru jucători poate deveni declarant, mort sau apărător.
Ordinea de desfășurare a licitației și a jocului este în sensul acelor de ceasornic. Dacă Nord este primul care licitează, următorul este Est, apoi Sud, apoi Vest, după care vine din nou rândul lui Nord.
Ordinea este, așadar:
Nord – Est – Sud – Vest – Nord
Același principiu se aplică și în jocul cărților. După ce un jucător a pus o carte pe masă, următorul jucător, aflat în stânga sa, joacă o carte, apoi următorul și așa mai departe.
Fiecare participant trebuie să joace numai atunci când îi vine rândul. O declarație sau o carte jucată în afara rândului poate constitui o neregulă. Într-o partidă amicală, situația poate fi corectată cu ușurință. Într-un concurs, trebuie chemat arbitrul, care va aplica regulamentul.
Denumirile punctelor cardinale sunt utile deoarece pozițiile jucătorilor rămân clare indiferent de locul în care se află masa. Nu este nevoie să spunem „jucătorul din stânga” sau „persoana din față”. Putem spune simplu:
- Nord a deschis licitația;
- Est a intervenit;
- Sud a devenit declarant;
- Vest a făcut atacul inițial.
În diagramele de bridge, mâinile sunt așezate conform pozițiilor de la masă. De exemplu:
NORD
♠ A 8 4
♥ R 10 5
♦ D 9 7
♣ V 6 3 2
VEST EST
SUD
♠ R D 10 7 2
♥ A 8 4
♦ A 6 3
♣ 9 5
Într-o asemenea diagramă, cititorul vede de obicei numai mâinile importante pentru explicație. Uneori sunt prezentate toate cele patru mâini, iar alteori numai mâinile declarantului și mortului.
În limba română, simbolurile cărților mari sunt de regulă:
- A pentru as;
- R pentru rege;
- D pentru damă;
- V pentru valet.
În materialele internaționale în limba engleză se folosesc:
- A pentru ace;
- K pentru king;
- Q pentru queen;
- J pentru jack.
Începătorul trebuie să se obișnuiască treptat cu ambele sisteme. Multe platforme online și cărți străine folosesc notația A, K, Q și J.
Pozițiile Nord, Est, Sud și Vest nu indică valoarea sau rolul permanent al unui jucător. Ele arată numai locul ocupat la masă. Rolurile se schimbă de la o donă la alta, în funcție de licitație.
La o anumită donă, Sud poate deveni declarant, iar Nord poate fi mort. La următoarea donă, Est poate deveni declarant, Vest poate fi mort, iar Nord și Sud vor juca în apărare.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


Lasă un răspuns