Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării publică în transparență decizională Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică.
Proiectul este inițiat ținând cont de nevoia urgentă de reglementare și operaționalizare a unor mecanisme de coordonare strategică în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv în ceea ce privește inovarea bazată pe cercetare și antreprenoriatul inovativ, în conformitate cu reforma 2 – componenta 9 din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit acestuia, România și-a asumat ca, până la finalul lunii iunie 2023, să adopte o modificare legislativă pentru înglobarea într-un organism unic, cu rol decizional, a tuturor consiliilor existente, care să asigure coordonare interministerială și să comunice cu mediul privat, în vederea eficientizării procesului de guvernanță în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării.
Astfel, dată fiind lipsa de activitate și coerență a actualului Consiliu Național pentru Politica Științei și Tehnologiei, fapt ce pune în pericol sistemul național de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare în ansamblul său, cu consecințe grave asupra progresului tehnologic și competitivității României pe plan internațional, există nevoia de a întări și consolida procesul de luare a deciziilor și colaborare în ceea ce privește prioritățile strategice din cadrul Strategiilor Naționale și Regionale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027, precum și cea de prioritizare a programelor de finanțare disponibile la nivel național.
Proiectul de act normativ își propune punerea în aplicare, în mod coordonat, unitar și strategic, a unor prevederi legale din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, dintre care amintim operaționalizarea programului național de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul securității cibernetice (art. 32 din Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative) sau operaționalizarea schemelor pentru ajutor de stat în vederea facilitării integrării voluntare (Legea nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spațiul European de Cercetare, precum şi pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică).
Pentru o mai bună coordonare cu toți factorii decizionali, în vederea asigurării coordonării dintre ministerele cu atribuții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, se va înființa Comitetul Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare, organism interministerial cu rol decizional, fără personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului.
Comitetul Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare va fi unicul organism interministerial cu rol decizional în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, format din: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul finanțelor, ministrul economiei, ministrul sănătății, ministrul energiei, ministrul mediului, apelor și pădurilor, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul apărării naționale, ministrul afacerilor interne, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul antreprenoriatului și turismului, secretarul general al Guvernului, președintele Academiei Române, precum și un reprezentant desemnat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării. După caz, la întrunirile Comitetului vor putea participa și invitați ocazionali, reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile.
La întrunirile Comitetului vor participa, cu statut de observatori, fără drept de vot, conducătorii organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, reprezentanții confederațiilor patronale reprezentative, un reprezentant desemnat de către Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România, precum și trei reprezentanți ai mediului privat, cu experiență relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare, desemnați prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.
Nota de fundamentare
Secţiunea 1: Titlul proiectului de act normativ ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică
Secţiunea a 2-a: Motivul emiterii actului normativ
2.1 Sursa proiectului de act normativ
Iniţiativa aparţine Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării este autoritate de stat şi are rol de coordonare în domeniile
cercetării ştiinţifice, dezvoltării experimentale şi tehnologice, inovării.
Intrarea în vigoare a prezentului act normativ este prevăzută în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (Componenta 9 – Reforma 2. Eficientizarea guvemanţei în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării) şi, de asemenea, reprezintă o recomandare a experţilor Policy Support Facility – Comisia Europeană în cadrul misiunii de Policy Support Facility pentru România.
2.2 Descrierea situaţiei actuale
Articolul 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele:
“(1) Pentru stabilirea priorităţilor Strategiei naţionale se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei fi Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al Guvernului, în coordonarea primului ministru.
(2) Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei este constituit din maximum 9 membri, persoane recunoscute pentru experienţa în domeniu, din care cel puţin 4 sunt membri ai Colegiului consultativ la momentul numirii lor în Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei. Componenţa se aprobă prin decizie a primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani.
(3) Regulamentul de organizare şi Juncţionare a Consiliului Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei se adoptă prin consens în şedinţa de constituire a acestuia, la propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(4) Anual, Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei prezintă Guvernului, în cadrul unei şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care se face public.”
Politicile care sprijină tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere sunt în continuare limitate. Pentru a produce impact, politicile de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) trebuie să depăşească abordarea sectorială, fiind necesare racordări la provocările strategice din domenii precum sănătate, energie, digital, agricultură, antreprenori at, industrie etc. De asemenea, dezvoltarea resurselor umane pentru CDI este intrinsec legată de calitatea educaţiei şi, în special, a studiilor doctorale.
Pentru asigurarea coordonării cu diverse strategii şi planuri elaborate în aceste domenii este necesară operaţionalizarea unui organism consultativ al Guvernului, în subordinea primului ministru (prevăzut la articolului 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, dar neoperaţionalizat până în prezent).
Având în vedere specificul specializării inteligente şi conexiunea cu domeniile inovării şi antreprenoriatului, precum şi abordarea integrată a resurselor umane CDI în relaţie cu rolul dual al universităţilor, este necesară crearea unui Comitet Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare pentru a corespunde spectrului mai larg de acoperire al Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI).
La nivel naţional, sistemul CDI se confruntă cu o serie de provocări:
a. Nevoia de coordonare la nivel strategic între ministere în domeniul CDI (translaţia politicilor şi strategiilor sectoriale în Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă şi efectul de feedback);
b. Nevoia de adoptare a unor principii şi mecanisme de corelare la nivel naţional-regional în domeniul CDI;
c. Nevoia dezvoltării capacităţii de analiză şi coordonare strategică la nivelul autorităţii de cercetare, prin atragerea şi formarea continuă a unui corp de experţi în domeniul politicii ştiinţei, antreprenoriatului prin inovare, legăturilor cercetare industrie, monitorizării şi evaluării politicilor publice etc.;
d. Nevoia unei predictibilităţi crescute a finanţării CDI naţionale şi a unor eventuale corecţii strategice în raport cu resursele alocate;
e. Nevoia de clarificare şi rigoare a fluxului de decizie strategică la nivelul ministerelor cu atribuţii în domeniul CDI.
Problemele identificate de experţii Grupului Băncii Mondiale şi de experţii MCID şi justificarea reglementării sunt:
1. Insuficienţa politicilor de tranziţie către o economie bazată pe cunoaştere, care necesită o abordare transversală şi intersectorială, incluzând domenii precum sănătate, energie, digital, agricultură, antreprenoriat şi industrie.
2. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) este strâns legată de calitatea educaţiei, în special a studiilor doctorale.
3. Neoperaţionalizarea organismului consultativ al Guvernului, prevăzut în art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, în subordinea prim-ministrului, necesar pentru coordonarea cu diverse strategii şi planuri din domeniile menţionate.
4. Necesitatea creării unui Comitet Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare pentru a corespunde spectrului larg de acoperire al Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2024.
în domeniul securităţii naţionale, apărării naţionale şi ordinii publice se constată o serie de prevederi legale la nivel primar şi secundar care reglementează regimul juridic general de organizare şi funcţionare a sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniu, dintre care amintim:
1. 2% din bugetul apărării este alocat cercetării, dezvoltării şi inovării conform pet. D, cap. II din Strategia militară a României aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 832 din 11 august 2021.
2. în paragraful 177 din Strategia naţională de apărare a ţării, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2020, se prevede: ”încurajarea cercetării ştiinţifice în domeniul apărării, al tehnologiilor duale şi a promovării rezultatelor acesteia, inclusiv prin parteneriate cu universităţi, institute de cercetare, reprezentanţi ai mediului privat sau ai organizaţiilor neguvernamentale, generalizând exemplele de bună practică deja existente”.
3. Hotărârea nr. 1574/2004 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Grupului interministerial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii.
4. Art. 32 din Legea nr. 58/2023, care prevede alocarea a minimum 10% din fondurile destinate cercetării către domeniul securităţii cibernetice. Securitatea cibernetică este, potrivit Curţii Constituţionale a României în Decizia nr. 70/2023, componentă a securităţii naţionale.
5. Art. 19 alin. (7) din Legea nr. 191/1998 prevede că: ”(7) Serviciul de Protecţie şi Pază poate beneficia, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii, în cadrul programelor finanţate şi cofinanfate de Comisia Europeană, de fonduri structurale, fonduri naţionale sau alte mecanisme financiare, în cadrul unor consorţii cu participare internaţională, sau ca unic aplicanf’.
6. Potrivit art. 11 lit. m) din Legea nr. 92/1996, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale ”desfăşoară alte activităţi necesare, cum sunt: aprovizionarea tehnico-materială, inclusiv importuri, cercetare şi proiectare tehnologică şi în informatică, activităţi de personal şi învăţământ, de transport, de asistenţă medicală şi recuperatorie şi activităţi social-culturale şi sportive pentru personalul propriu, conform reglementărilor legale”.
7. în temeiul art. 25 din Legea nr. 14/1992, prin ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii, s-a înfiinţat Institutul pentru Tehnologii Avansate, unitate centrala a Serviciului Roman de Informaţii, responsabilă cu cercetarea fundamentală şi aplicativă în domeniul intelligence.
Având în vedere infrastructura extinsă de cercetare în domeniul SNAOP, se impune ca aceştia să fie reprezentaţi, prin CSAT, în acest comitet, spre o mai corectă, unitară şi strategică coordonare a finanţării, implementării, evaluării şi monitorizării proiectelor şi programelor.
Prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Curtea Constituţională a României a stabilit că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ:
– existenţa unei situaţii extraordinare;
– reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;
– urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
1. Cu privire la îndeplinirea urgenţei
Urgenţa adoptării ordonanţei de urgenţă este generată de nevoia de coordonare strategică, la nivel guvernamental, în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), în conformitate cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României şi recomandările Policy Support Facility din programul Orizont Europa 2021-2022. Aceasta este necesară pentru a asigura tranziţia industrială şi creşterea competitivităţii economice într-o economie bazată pe cunoaştere. Urgenţa este motivată prin necesitatea imediată de a implementa reformele, astfel încât România să poată beneficia de fondurile alocate în cadrul planurilor europene şi să-şi îndeplinească angajamentele. De asemenea, urgenţa este motivată de faptul că cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în domeniul sistemului de securitate naţională, apărare naţională şi ordine publică are nevoie de o coordonare unitară, strategică, integrată şi direcţionată către rezultate aplicative, aspecte care pot fi realizate prin intermediul dialogului la nivelul comitetului şi a cooperării interinstituţionale din care va face parte şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Nu în ultimul rând, urgenţa este motivată de nevoia de punere în aplicare, în mod coordonat, unitar şi strategic, a unor prevederi legale din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, dintre care amintim operaţionalizarca programului naţional de cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul securităţii cibernetice (art. 32 din Legea nr. 58/2023) sau operaţionalizarea schemelor pentru ajutor de stat în vederea facilitării integrării voluntare (Legea nr. 25/2023).
2. Cu privire Ia situaţia extraordinară
Situaţia extraordinară este generată de nevoia de abordare a unor probleme structurale majore în domeniul CDI (finanţarea inteligentă a domeniilor care creează factor de multiplicare în economic), care necesită o intervenţie rapidă şi eficientă pentru a preveni întârzieri semnificative în realizarea obiectivelor strategice ale României şi pentru a asigura o coordonare eficientă între ministerele implicate în acest domeniu.
Angajarea României în proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul spaţiului (asumarea plăţii integrale şi la timp a contribuţiei la Agenţia Spaţială Europeană şi implicarea activă în programele opţionale şi centrele de competenţă ESA), al inteligenţei artificiale (înfiinţarea Comitetului Român pentru Inteligenţă Artificială), al finanţării hub-urilor de inovare (urmărirea înfiinţării Fondului Român de Inovare) şi al securităţii cibernetice (operaţionalizarea celui mai mare fond guvernamental de cercetare-dezvoltare în cybersecurity din UE) generează o abordare unitară şi coordonată la nivelul statului, pentru direcţionarea corectă a resurselor în corelare deplină cu urmărirea unor obiective strategice de ţară. Toată această perspectivă a fost afectată de crizele politice, economice, militare şi energetice care impactează şi România, precum şi de politica financiară a statului român în aceste contexte dificile, fiind nevoie de o colaborare interinstituţională permanentă şi onestă pentru salvgardarea intereselor naţionale în domeniul CDI, precum şi de prevalarea lor în faţa politicii financiar-bugetare naţionale.
3. Cu privire la reglementarea care nu poate fi amânată
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, adoptat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 03 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, prevede în Componenta 9 – SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE, în Reforma 2 – ”Raţionalizarea guvemanţei în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării”, obligaţia de a institui un organism unic care va asigura coordonarea interministerială la nivel guvernamental, inclusiv pe baza coordonării cu organizaţiile din sectorul privat. Astfel, Jalonul 273 ’’Intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului de instituire a unui organism unic care să înglobeze consiliile existente, să asigure coordonarea interministerială şi să comunice cu sectorul privat” are termen de realizare trimestrul II2023 şi este inclus în tranşa a patra dc plată pe care România trebuie să o transmită Comisiei Europene în cadrul procesului dc plăţi aferent Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României şi al recomandărilor Policy Support Facility din programul Orizont Europa 2021-2022, este crucial ca reforma legislativă să fie realizată în cel mai scurt timp posibil, astfel încât România să poată beneficia de oportunităţile oferite de fondurile europene şi să îşi consolideze sistemul CDI. Amânarea reglementării ar putea duce la întârzieri în implementarea reformelor şi la pierderea unor oportunităţi importante de finanţare şi dezvoltare în domeniul CDI.
Amânarea reglementării ar putea conduce la subfinanţarea sau nefinanţarea programelor de cercetare născute din noua legislaţie în domeniul CDI/care impactează domeniul CDI (ex. Legea nr. 58/2023 sau Legea nr. 25/2023), precum şi a celor ce vizează finanţarea proiectelor şi programelor din domeniul securităţii naţionale, apărării naţionale şi ordinii publice. Cele din ultima categorie sunt extrem de relevante în contextul regional şi global al războiului din Ucraina, precum şi în contextul ameninţărilor hibride care afectează România (atacuri cibernetice, război informaţional, război energetic etc). De asemenea, în contextul aderării României la OCDE, se impun a fi luate măsuri rapide de consolidare a colaborării interinstituţionale în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, pentru consolidarea profilului de ţară în raport cu exigenţele prevăzute în milestone de aderare.
în lumina celor menţionate mai sus, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus îndeplineşte condiţiile extrinseci de adoptare, având în vedere urgenţa reală şi iminentă, situaţia extraordinară şi reglementarea care nu poate fi amânată.
2.3. Schimbări preconizate
în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este precizat faptul că România trebuie să realizeze o reformă legislativă amplă care să asigure coordonarea strategică la nivel guvernamental, între ministere, agenţii şi alte structuri, care finanţează CDI în vederea menţinerii şi dezvoltării sistemului CDI şi a asigurării bazei ştiinţifice şi tehnologice pentru tranziţia industrială prin:
a. Asigurarea unui impact adecvat al cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării asupra politicilor sectoriale şi regionale;
b. Asigurarea unor mecanisme viabile de coordonare guvernamentală în domeniul politicilor CDI, precum şi al specializării inteligente, drept componentă definitorie pentru antreprenoriat;
c. Includerea inovării bazate pe cercetare şi a antreprenoriatului inovativ în mecanismul de coordonare strategică a politicilor CDI la nivel naţional, ca factori esenţiali ai creşterii competitivităţii economice, pentru asigurarea tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere în acord cu recomandările Policy Support Facility din programul Orizont Europa 2021 -2022;
d. Asigurarea coordonării strategice, unitare şi inteligente a finanţării proiectelor şi programelor de cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul securităţii naţionale, apărării naţionale şi ordinii publice.
Astfel, se va crea şi operaţionaliza o structură decizională guvernamentală, în vederea asigurării coordonării dintre ministerele cu responsabilităţi în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, denumită Comitetul Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, organism interministerial cu rol decizional, fără personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului.
Comitetul este format din reprezentanţii ministerelor responsabile de cercetare, dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, care să coordoneze, la nivel naţional, politicile guvernamentale în domeniul CDI (politicile în domeniul antreprenoriatului inovativ derivat din politicile CDI, care creează cadrul de dezvoltare pentru operaţionali zarea acestuia) şi să asigure, în mod unitar, design-ul, implementarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor CDI. Această structură va fi realizată prin modificări legislative în Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, şi va fi un prim pas în operaţionalizarca guvemanţei sistemului naţional CDI.
Se va permite astfel realizarea unui cadru normativ actualizat, care să asigure un sistem de guvemanţă a sistemului CDI, orientat spre crearea unui mecanism funcţional pentru design-ul, implementarea, evaluarea şi monitorizare a politicilor CDI, care să asigure un cadru unitar la nivel guvernamental, bazat pe recomandările Policy Support Facility din programul Orizont Europa 2021-2022, pentru creşterea prcdictibilităţii finanţării CDI şi a impactului rezultatelor CDI asupra politicilor sectoriale şi corelarea politicilor naţionale cu cele regionale în domeniul CDI, respectiv pentru crearea unui mecanism decizional în domeniul politicilor publice bazate pe dovezi.
Structura mai sus menţionată va emite decizii cu caracter obligatoriu şi va avea în principal următoarele atribuţii:
a. stabileşte priorităţile naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării, precum şi distribuţia relativă a fondurilor publice între aceste direcţii;
b. asigură coordonarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel naţional şi corelarea politicilor naţionale din domeniul cercetării, dezvoltării, inovării şi specializărilor inteligente cu cele de dezvoltare la nivel sectorial şi, respectiv, regional;
c. asigură coordonarea cu mediul privat, societatea civilă şi alte organismele din sectorul privat, asigurând consultarea acestora în procesul de luare a deciziilor;
d. decide revizuirea şi/sau modificarea, dacă este necesar, a politicilor şi a cadrului legal pentru promovarea investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare;
e. emite avize conforme la elaborarea şi modificarea strategiei naţionale şi a planului naţional în domeniu;
f. decide revizuirea şi/sau modificarea, dacă este necesar, a politicilor publice de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a strategiei şi a planului naţional în domeniu.
Comitetul Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare este format din: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, ministrul educaţiei, ministrul finanţelor, ministrul economiei, ministrul sănătăţii, ministrul energiei, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, secretarul general al Guvernului, preşedintele Academiei Române, precum şi un reprezentant desemnat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
La întrunirile Comitetului participă cu statut de observatori, fără drept de vot, conducătorii organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, reprezentanţii confederaţiilor patronale reprezentative, un reprezentant desemnat de către Asociaţia Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din România, precum şi trei reprezentanţi ai mediului privat, cu experienţă relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare şi inovare, desemnaţi prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Secretariatul Comitetului Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare poate decide invitarea la întrunirile comitetului şi a altor invitaţi ocazionali, reprezentanţi ai mediului privat şi ai societăţii civile.
Pentru asigurarea unităţii terminologice prevăzute de art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede modificarea, în cuprinsul tuturor actelor normative, a denumirii ”autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare”, cu denumirea “Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării”.
2.4 Alte informaţii *)
Nu este cazul.
Secţiunea a 3-a:
Impactul socioeconomic **)
3.1 Descrierea generală a beneficiilor şi costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ
Operaţionalizarea Comitetului Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare va permite adoptarea de măsuri privind creşterea importanţei sectorului cercetare, dezvoltare şi inovare pe agenda naţională, menţinând procesul de implementare a SNCISI, precum şi a celorlalte strategii şi programe, cât mai deschis şi incluziv faţă de mediul privat şi societatea civilă.
3.2 Impactul social
Printre altele, prezenta ordonanţa de urgenţă va duce la creşterea importanţei sectorului de cercetare, dezvoltare şi inovare pe agenda naţională, conducând, totodată, la creşterea gradului de transparenţă şi responsabilitate publică. Totodată, va asigura o mai bună consultare a mediului privat şi a societăţii civile în procesul de luare a deciziilor în sectorul CDI.
3.3 Impactul asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului
Nu este cazul.
3.4 Impactul macroeconomic
3.4.1 Impactul asupra economiei şi asupra principalilor indicatori macroeconomici
Modificarea articolului 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică
şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, va permite:
a. Prioritizarea acţiunilor în cadrul PNCDIIV şi supravegherea faptului că în ministerele de resort relevante vor fi disponibile capacităţi adecvate de implementare şi finanţare;
b. Găsirea modalităţilor adecvate de a stimula ministerele de resort pentru ca intervenţiile de cercetare şi inovare să figureze în mai multe programe operaţionale ale politicii de coeziune (OP 2021-27) decât în fazele anterioare – inclusiv Programul Operaţional Creştere inteligentă, digitalizare şi instrumente financiare (POCIDIF) şi opt programe operaţionale regionale separate (POR), noul Programul Operaţional Sănătate (POS), Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare (POEO) – domeniul Ocuparea Forţei de Muncă şi Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ);
c. Monitorizarea acţiunilor cuprinzătoare întreprinse în cadrul SNCISI şi OP 2021-2027 pentru a asigura o coordonare şi implementare efectivă;
d. Asigurarea unei atenţii adecvate pentru realizarea sinergiilor dintre programele operaţionale ale politicii de coeziune a UE, între acestea, precum şi raportat la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR);
e. Stimularea parteneriatelor public-privat.
3.4.2 Impactul asupra mediului concurenţial si domeniul ajutoarelor de stat
Nu este cazul.
3.5. Impactul asupra mediului de afaceri
Proiectul de act normativ îşi propune crearea premiselor în vederea asigurării cadrului strategic şi decizional pentru CDI prin promovarea de măsuri în vederea satisfacerii nevoilor existente la nivelul sistemului de cercetare, inovare şi transfer tehnologic din România. Totodată, prin încurajarea parteneriatelor între actorii publici şi cei privaţi, se crează prerogativele necesare creşterii competitivităţii prin trecerea rezultatelor cercetării către procesul de producţie.
3.6 Impactul asupra mediului înconjurător Nu este cazul.
3.7 Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva inovării şi digitalizării
Comitetul interministerial va îndeplini o serie de roluri majore în domeniul inovării, precum:
a) Stabilirea priorităţilor naţionale în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, precum şi distribuţia relativă a fondurilor publice între aceste direcţii;
b) Asigurarea coordonării activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel naţional şi corelarea politicilor naţionale din domeniul cercetării, dezvoltării, inovării şi specializărilor inteligente cu cele de dezvoltare la nivel sectorial şi, respectiv, regional;
c) Revizuirea şi/sau modificarea, dacă este necesar, a politicilor şi a cadrului legal pentru promovarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare;
d) Revizuirea şi/sau modificarea, dacă este necesar, a politicilor publice de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a strategiei şi a planului naţional în domeniu.
3.8 Evaluarea costurilor şi beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile Nu este cazul.
3.9 Alte informaţii
Există mai multe ţări care au implementat comitete sau structuri similare cu Comitetul Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare, astfel cum este descris în prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă. Aceste structuri au ca scop coordonarea interministerială şi colaborarea în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, facilitând dezvoltarea şi implementarea politicilor naţionale în aceste domenii. Deşi numele şi structura exactă pot varia, câteva exemple includ:
1. Regatul Unit: Council for Science and Technology (CST) – acest consiliu serveşte ca principal organism consultativ al guvernului britanic în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării şi reuneşte experţi din mediul academic, din industrie şi din societatea civilă.
2. Germania: High-Tech Forum – acesta este un grup consultativ care aduce la un loc reprezentanţi ai industriei, mediului academic şi guvernului pentru a sprijini implementarea Strategiei High-Tech 2025 a Germaniei, care vizează inovarea şi dezvoltarea tehnologică în ţară.
3. Franţa: Comite Interministeriel pour la Science et la Technologie (CIST) – acest comitet este responsabil pentru definirea strategici naţionale în domeniul cercetării şi inovării şi pentru coordonarea interministerială în acest sens.
4. Finlanda: Research and Innovation Council – acest consiliu este condus de prim-ministrul Finlandei şi are rolul de a dezvolta şi coordona strategia naţională în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării.
5. Australia: National Science and Technology Council (NSTC) – acest consiliu este condus de prim-ministrul Australiei şi are rolul de a oferi sfaturi strategice în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, facilitând colaborarea între guvern, mediul academic şi industrie.
6. Canada: Canada’s Innovation and Skills Council – acest consiliu reuneşte reprezentanţi guvernamentali, din mediul academic şi din industrie, pentru a dezvolta şi implementa o strategie naţională de inovare şi a consolida capacităţile de cercetare şi dezvoltare ale ţării.
7. Japonia: Council for Science, Technology and Innovation (CSTI) – acest consiliu interministerial este responsabil pentru elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, asigurând coordonarea interministerială şi colaborarea între diverse părţi interesate.
8. Coreea de Sud: National Science and Technology Council (NSTC) – acest consiliu coordonează dezvoltarea politicilor naţionale în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării şi facilitează cooperarea între guvern, mediul academic, industrie şi alte organizaţii.
9. Norvegia: Research Council of Norway – acest consiliu este responsabil pentru dezvoltarea şi implementarea strategiei naţionale în domeniul cercetării şi inovării, asigurând colaborarea între diversele părţi interesate şi coordonând politicile guvernamentale în acest domeniu.
Aceste exemple demonstrează că structuri similare Comitetului Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare există în mai multe ţări, deşi numele, structura şi atribuţiile specifice pot varia. Implementarea unui astfel de comitet în România ar putea fi benefică în vederea coordonării şi dezvoltării strategiilor naţionale în domeniul CDI.
…………………
5.6. Alte informaţii
In contextul aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care promovează dezvoltarea şi implementarea de politici eficiente în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării pentru statele membre, amintim că înfiinţarea comitetului se încadrează în liniile importante de conformare în vederea integrării. In rapoartele şi recomandările sale, OCDE susţine că guvernele trebuie să colaboreze cu diverse părţi interesate (inclusiv mediul academic, industria şi societatea civilă) pentru a stimula inovarea şi a dezvolta politici coerente în acest domeniu.
în raportul OCDE intitulat „Science, Technology and Innovation Outlook 2021”, organizaţia subliniază importanţa consolidării guvemanţei naţionale în domeniul ştiinţei, tehnologici şi inovării, prin îmbunătăţirea coordonării interministeriale şi a dialogului între diferite părţi interesate.
în general, OCDE susţine necesitatea consolidării guvemanţei în acest domeniu şi promovarea colaborării între diferite părţi interesate. Crearea unui comitet interministerial, aşa cum este descris în întrebarea anterioară, este o abordare în conformitate cu recomandările OCDE privind coordonarea şi colaborarea între diversele părţi interesate în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.
Un alt document relevant este „Transforming our World: The 2030 Agenda for Sustainable Development” adoptat de Adunarea Generală a ONU, care include Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). ODD 9 se concentrează pe construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea industrializării inclusive şi durabile şi încurajarea inovării. Această agendă globală subliniază importanţa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare şi a colaborării între părţile interesate pentru a promova inovarea şi dezvoltarea durabilă.
……………………..
Secţiunea a 7-a: Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
7.1 Informarea societăţii civile cu privire la elaborarea proiectului de act normativ
Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute de art. 7 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, precum şi demersurile prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
Prezentul proiect de act normativ a fost publicat pe pagina de internet a MCID, fiind supus consultării publice.
……………….
Secţiunea a 8-a:
Măsuri privind implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului de act normativ
8.1 Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ
Potrivit art. I pet. 1 alin. (9) din proiect, se prevede că ”Comitetul se reuneşte în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui sau a oricărui membru, prin grija secretariatului. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetul Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare se adoptă în prima şedinţă de lucru, pe baza propunerii Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.”.
Potrivit art. I pet. 1 alin. (3) din proiect, se prevede că: “Comitetul Interministerial pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare este format din: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, ministrul educaţiei, ministrul finanţelor, ministrul economiei, ministrul sănătăţii, ministrul energiei, ministrul mediului, ministrul agriculturii, ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul fondurilor europene, secretarul general al Guvernului, preşedintele Academiei Române, un reprezentant desemnat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi trei reprezentanţi ai mediului privat cu experienţă relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare şi inovare. Reprezentanţii mediului privat sunt desemnaţi prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin de ministru în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
Potrivit art. I pet. 1 alin. (18) din proiect, se prevede că: ”Organigrama şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Secretariatului Comitetului Interministerial pentru Ştiinţă Tehnologie şi Inovare se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării.”
Lasă un răspuns