Home » Articole » Articole » Societate » Politica » Geopolitica » Noua geopolitică a economiei verzi (1)

Noua geopolitică a economiei verzi (1)

postat în: Geopolitica 0

Războiul din Ucraina a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală. Iată ce înseamnă asta pentru tranziția verde.

Invazia rusă a Ucrainei este deja un dezastru umanitar, aducând suferință și haos pentru milioane de oameni. De asemenea, a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală, aproape peste noapte. Ap[rut[ pe fundalul unei Chine în ascensiune, a unor variante de COVID renăscute, a piețelor nervoase de energie și a superputerii SUA din ce în ce mai ineficientă, criza din Ucraina a evidențiat un lucru clar: ne aflăm într-o nouă realitate geopolitică, în care vechile platitudini și politici nu se mai aplică.

În acest context, necesitatea unui angajament dublat față de valorile unei tranziții economice ecologice incluzive, durabile și sigure este mai puternică decât oricând. Dar cum putem naviga în aceste vremuri haotice și incerte și să ne concentrăm cel mai bine eforturile către un viitor mai verde și mai corect?

Aici identificăm cinci macro tendințe emergente care probabil vor avea un impact uriaș asupra perspectivelor reformei economice ecologice în următorii ani.

Piețele energetice s-au transformat

Necesitatea urgentă de a reduce dependența de combustibilii fosili ruși a dat o șansă sectoarelor de energie verde și eficiență energetică, în special în Europa. Cu un plan UE de a reduce dependența cu până la 80% în decurs de un an și consumatorii care se confruntă cu un cost continuu al crizei energetice, hidrocarburile nu au părut niciodată atât de scumpe și nesigure.

Cu toate acestea, combustibilii fosili înregistrează, de asemenea, un impuls pe termen scurt, în timp ce țările caută alternative la gazul, petrolul și cărbunele rusești. Cărbunele german, gazul natural lichefiat din Qatari, șistul din Marea Britanie și petrolul din Marea Nordului se confruntă cu o renaștere, iar prețurile vertiginoase înseamnă că producătorii de combustibili fosili vor fi stimulați să producă și mai mult, inclusiv din rezerve controversate sau costisitoare, cum ar fi gazul prin fractură hidraulică. Chiar și Partidul Verzilor Germani, acum în guvernul de coaliție, susține o revenire pe termen scurt la cărbune din necesitate.

Prețurile la pompa de combustibil vor fi cu siguranță un factor major în perioada intermediară a Statelor Unite, viitorul agendei interne a lui Biden fiind acum în mod esențial la mâna unor mari producători precum Arabia Saudită (în prezent abia dacă vorbesc cu administrația sa). Iar costurile în spirală ale energiei din Marea Britanie împing deja milioane de oameni în sărăcia alimentară și de combustibil – singurele răspunsuri politice anunțate până acum vin sub forma unor reduceri regresive ale taxelor la combustibil și creșteri ale asigurărilor naționale.

Rusia s-a decuplat, prețul mărfurilor crește

Sancțiunile occidentale au deconectat efectiv economia Rusiei de pe piața globală, practic peste noapte. Această decuplare a unui jucător economic major este complet fără precedent, cu rezervele băncii centrale blocate, rubla în cădere liberă (acum pare că se stabilizează) și economia internă a Rusiei intrând acum într-o recesiune cu două cifre.

Pe lângă șomaj, pierderea veniturilor și împovărare economică pe care acest lucru le va aduce rușilor obișnuiți – în special celor deja marginalizați sau aflați în sărăcie – reducerea exporturilor rusești de mărfuri cheie va avea un impact dramatic asupra piețelor globale. Pe lângă combustibilii fosili, Rusia și Ucraina produc împreună un procent considerabil din grâu, porumb, îngrășăminte, cherestea, aluminiu, titan, fier și oțel exportate la nivel mondial. Pentru economiile dependente de import, cumpărăturile la capătul bugetului pieței reprezintă o preocupare semnificativă.

Distrugerea unei mari părți din aceste capacități de export prin război, sancțiuni și represalii protecționiste alimentează deja un super-ciclu al mărfurilor, cu valorile de referință ale prețurilor globale ale ONU la alimente atingând niveluri record. Cele mai afectate vor fi țările cu venituri mai mici precum Pakistan, Bangladesh, Egipt, Liban și Tunisia, pe măsură ce penuria globală începe să afecteze securitatea alimentară pentru cei mai săraci.

Sursa: Ben Martin, Chris Hopkins, Beyond Ukraine: the new geopolitics of green economy, licența CC BY 4.0. Traducerea și adaptarea Nicolae Sfetcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *