Carlo Bartolomeo Rastrelli (1675-1744, Italia, a trăit în Rusia), un sculptor italian care s-a mutat la Sankt Petersburg, Rusia, în 1716, este asociat cu formarea „noii” culturi a Rusiei. În calitate de tânăr artist, Rastrelli s-a mutat din Florența natală în timpul unei crize economice la Paris, în căutarea unor oportunități mai mari. Lucrările fastuoase și maiestuoase pe care le-a creat acolo în stilul baroc târziu nu i-au câștigat succesul pe care l-a căutat, dar l-au adus în atenția țarului (și mai târziu împăratului) Petru cel Mare (r. 1682-1725), care l-a ademenit și pe fiul său Francesco Bartolomeo Rastrelli (1700-1771, Franța, a trăit în Rusia) la curtea Rusiei.

Figura 8.13 | Petru I.
Petru cel Mare a condus împreună cu fratele său, Ivan al V-lea, și alți membri ai familiei până în 1696, când avea douăzeci și patru de ani. La acea vreme, Rusia era încă foarte legată de tradițiile sale religioase, politice, sociale și culturale interne. Petru cel Mare și-a propus să modernizeze toate aspectele țării sale, de la structura armatei până la educația copiilor nobilimii. Țarul a călătorit pe scară largă în Europa de Vest, punând în aplicare reforme guvernamentale și adoptând normele culturale pe care le-a văzut acolo. Franța a fost modelul pentru schimbările radicale pe care le-a efectuat în viața de curte, în modă, în literatură, în muzică, artă, arhitectură și chiar în limbă, franceza devenind limba vorbită la curte de-a lungul secolului al XVIII-lea.

Figura 8.14 | Bust al lui Ludovic al XIV-lea al Franței. Artist: Gian Lorenzo Bernini
Carlo Bartolomeo Rastrelli și fiul său Francesco Bartolomeo Rastrelli, s-au numărat printre pictorii, sculptorii și arhitecții care, atunci, au contribuit la introducerea în Rusia a noilor convenții și stiluri care au înlocuit moștenirea și identitatea culturală a Rusiei. De exemplu, bustul portret al lui Petru cel Mare creat de Carlo Rastrelli are o asemănare stilistică izbitoare cu un bust portret al regelui francez Ludovic al IV-lea (r. 1643-1715) al sculptorului și arhitectului Gian Lorenzo Bernini (1598-1680, Italia). (Figurile 8.13 și 8.14) Bustul lui Bernini, creat în timpul unei vizite la Paris în 1665, îl arată pe Ludovic al XIV-lea ca un lider vizionar și maiestuos, care este literalmente deasupra capriciilor existenței umane, cum ar fi vântul care îi zboară draperiile. Portretul lui Petru cel Mare al lui Carlo Rastrelli, finalizat postum în 1729, se bazează pe aceleași tradiții — preluând din imaginile împăraților romani precum Augustus (vezi Figura 3.23) — de a arăta autoritate absolută prin mijloace precum ridicarea capului. , ochii scanând distanța și purtând armuri militare.

Figura 8.15 | Palatul de iarnă, Sankt Petersburg.
Fiul său, Francesco Bartolomeo Rastrelli, a fost un arhitect care a lucrat și în stil baroc. A primit prima sa comandă regală în 1721, la vârsta de douăzeci și unu de ani, dar este cunoscut în principal pentru clădirile opulente și impunătoare pe care le-a proiectat după moartea lui Petru cel Mare în 1725. Acestea sunt asociate cu exuberanța luxoasă a barocului și cu conducătorii Romanov ai Rusiei din secolul al XVIII-lea. Una dintre cele mai faimoase clădiri ale lui Francesco Rastrelli este Palatul de Iarnă, de asemenea, are o asemănare stilistică izbitoare cu un palat francez: Versailles, construit pentru Ludovic al XIV-lea de arhitecții Louis Le Vau (1612-1670, Franța) și Jules-Hardouin Mansart (1746-1708). , Franța). (Figurile 8.15 și 8.16)

Figura 8.16 | Versailles
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns