Premiul Nobel pentru Chimie 2026: Henri B. Kagan și Kenso Soai, pentru cercetările asupra moleculelor „în oglindă”

Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat miercuri, 7 octombrie, cercetătorilor Henri B. Kagan și Kenso Soai, pentru contribuțiile lor fundamentale la înțelegerea și controlul chiralității moleculare, unul dintre fenomenele esențiale ale chimiei organice moderne. Lucrările celor doi au permis dezvoltarea unor metode prin care reacțiile chimice pot produce preferențial una dintre cele două forme „în oglindă” ale unei molecule, cu aplicații deosebit de importante în industria farmaceutică.

Henri B. Kagan, chimist francez în vârstă de 95 de ani, și Kenso Soai, cercetător japonez în vârstă de 76 de ani, au continuat o problemă științifică ale cărei origini se află în cercetările lui Louis Pasteur din secolul al XIX-lea. Pasteur a observat că unele substanțe pot exista sub două forme structurale care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, asemenea mâinii stângi și mâinii drepte.

Fenomenul este cunoscut sub numele de chiralitate. Două molecule chirale pot avea aceeași compoziție chimică și aproape aceeași structură, dar orientarea lor tridimensională este diferită. Cele două variante sunt numite enantiomeri.

Această diferență aparent minoră poate avea efecte biologice majore. Organismele vii recunosc adesea numai una dintre cele două forme ale unei molecule, iar în cazul medicamentelor un enantiomer poate avea efectul terapeutic dorit, în timp ce celălalt poate fi inactiv sau chiar nociv. Comitetul Nobel a subliniat tocmai importanța posibilității de a produce selectiv forma moleculară necesară.

Reacția Soai

Misterul asimetriei moleculelor

Una dintre marile întrebări ale chimiei și biologiei este motivul pentru care viața utilizează aproape exclusiv anumite forme chirale ale moleculelor. Aminoacizii și zaharurile din organismele vii prezintă o asemenea preferință, fenomen numit homochiralitate.

Cercetările lui Kagan și Soai au demonstrat mecanisme prin care reacțiile chimice pot favoriza puternic una dintre cele două configurații moleculare. Academia Regală Suedeză de Științe a descris cercetările laureaților drept un pas decisiv în rezolvarea „misterului asimetric al chimiei”.

Henri Kagan a avut contribuții majore la dezvoltarea sintezei asimetrice, domeniu care urmărește producerea selectivă a unui anumit enantiomer. Metodele dezvoltate în acest domeniu au devenit instrumente importante pentru chimiștii care proiectează molecule complexe.

Kenso Soai este cunoscut în special pentru descoperirea unei reacții de autocataliză asimetrică, în care produsul unei reacții contribuie el însuși la accelerarea producerii aceleiași forme moleculare. Un mic dezechilibru inițial între două forme chirale poate fi astfel amplificat dramatic în cursul reacției.

Aceste experimente au oferit și un posibil mecanism chimic pentru explicarea modului în care diferențe minuscule între moleculele „stângi” și „drepte” s-ar fi putut transforma, în anumite condiții, într-o preferință aproape completă pentru una dintre ele.

Importanță majoră pentru medicamente

Una dintre cele mai importante aplicații ale sintezei asimetrice se găsește în industria farmaceutică.

Moleculele biologice interacționează asemenea unor obiecte tridimensionale, iar orientarea lor poate determina dacă un medicament se leagă sau nu de receptorul biologic dorit. Din acest motiv, posibilitatea de a sintetiza selectiv un anumit enantiomer este esențială pentru eficiența și siguranța multor medicamente moderne.

Peter Somfai, membru al Comitetului Nobel pentru Chimie, a explicat că formele „stângă” și „dreaptă” ale aceleiași substanțe pot avea efecte diferite și că descoperirile laureaților au oferit chimiștilor instrumente foarte puternice pentru pregătirea selectivă a formei necesare.

Un exemplu istoric al importanței chiralității este cazul talidomidei, medicament administrat la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960. Una dintre formele moleculare era asociată cu efectul terapeutic urmărit, în timp ce cealaltă a fost legată de efecte teratogene grave. Cazul a devenit unul dintre exemplele clasice privind necesitatea studierii atente a enantiomerilor medicamentelor.

O recunoaștere după decenii de cercetare

Henri Kagan este de mult timp considerat unul dintre pionierii sintezei asimetrice. Importanța cercetărilor sale fusese discutată inclusiv în contextul Premiului Nobel pentru Chimie din 2001, acordat pentru cercetări în domeniul reacțiilor catalitice chirale. La 95 de ani, Kagan devine unul dintre cei mai vârstnici laureați din istoria Premiilor Nobel.

Kenso Soai a declarat, după aflarea veștii, că este „cea mai emoționantă zi” din viața sa și că este foarte bucuros să împartă premiul cu Henri Kagan. Cercetătorul japonez se afla la cumpărături în momentul în care a primit vestea acordării Nobelului.

Premiul Nobel pentru Chimie este al treilea premiu anunțat în cadrul săptămânii Nobel 2026, după cele pentru Fiziologie sau Medicină și Fizică.

Henri B. Kagan și Kenso Soai vor împărți premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, aproximativ 1,2 milioane de dolari. Medaliile Nobel vor fi înmânate la Stockholm la 10 decembrie 2026, ziua comemorării morții lui Alfred Nobel.

Prin premierea cercetărilor asupra chiralității și sintezei asimetrice, Academia Regală Suedeză de Științe evidențiază un domeniu care leagă chimia fundamentală de unele dintre cele mai importante aplicații ale sale. Capacitatea de a controla orientarea tridimensională a moleculelor nu reprezintă numai o performanță de laborator, ci stă astăzi la baza proiectării și fabricării multor medicamente și materiale cu proprietăți precis determinate.