Repoziționarea statelor în contextul tranziției la energia verde

Timp de două secole, concentrarea geografică a rezervelor de petrol, gaze naturale și cărbune a contribuit la configurarea peisajului geopolitic internațional. Cărbunele și energia cu abur au condus revoluția industrială care, la rândul ei, a modelat geopolitica în secolul al XIX-lea. De atunci, controlul asupra producției și comerțului cu petrol a fost o caracteristică cheie a politicii de putere din secolul XX. O tranziție de la combustibilii fosili la energia regenerabilă ar putea transforma relațiile globale de putere nu mai puțin decât trecerile istorice de la lemn la cărbune și de la cărbune la petrol.

Repoziționarea statelor

Poziția relativă a unui stat în sistemul internațional este influențată de o serie de atribute, inclusiv PIB-ul său, populația, dimensiunea terenului, resursele naturale, locația geostrategică, resursele militare și „puterea soft”. Deținerea controlului asupra resurselor și piețelor energetice semnificative și accesul la acestea este un atu important, deoarece permite statelor să protejeze interesele naționale vitale în țară și să-și folosească influența economică și politică în străinătate. Statele fără astfel de active, prin comparație, au un efect de pârghie mai mic și sunt mai vulnerabile.

Prin urmare, creșterea rapidă a energiei regenerabile va modifica puterea și influența unor state și regiuni în raport cu altele și va redesena harta geopolitică în secolul XXI.

Cum se desfășoară diferite țări în contextul tranziției energetice depinde în mare măsură de cât de expuse sunt acestea la schimbările fluxurilor comerciale cu combustibili fosili. La fel de importantă este poziția lor în cursa pentru energie curată, cursa comercială pentru a deveni lider în tehnologia energiei regenerabile. Deși problema este foarte complexă, inovația va fi un factor determinant cheie al ritmului schimbării și efectul acesteia poate fi ilustrat în Figura 4.

Figura 4. Impactul tranziției energetice asupra țărilor și grupărilor selectate

•    Axa Y prezintă ponderea importurilor de petrol, gaze și cărbune în consumul total de energie primară în 2017. Ea situează țări selectate, precum și Uniunea Europeană, în economia energetică de astăzi, care este dominată de combustibilii fosili. Cu cât ponderea este mai mare, cu atât o țară este mai dependentă de importurile de combustibili fosili. Țările exportatoare nete de combustibili fosili au cote negative.
•    Axa X arată numărul cumulat de brevete pentru tehnologiile de energie regenerabilă care au fost înregistrate până la sfârșitul anului 2016. Acest indicator oferă o modalitate de a evalua poziția țărilor selectate și a Uniunii Europene în cursa energiei curate.

Țările și grupările din cadranul din dreapta sus al figurii 4 vor câștiga cel mai mult din tranziția energetică: sunt foarte dependente de combustibilii fosili importați, dar s-au poziționat în fruntea cursei pentru energia curată.

Figura 4 dă naștere la o serie de observații.

•    Statele Unite ale Americii sunt aproape de autosuficiență energetică, în mare parte din cauza revoluției șisturilor. A devenit exportator net de gaze naturale în 2017 și un exportator net de petrol la începutul anilor 2020. Statele Unite sunt bine poziționate în cursa energiei curate: companiile americane dețin poziții puternice în noile tehnologii, inclusiv în robotică, inteligență artificială și vehicule electrice.
•    China va câștiga din transformarea energetică în ceea ce privește securitatea energetică. Are o poziție de lider în producție, dar și în inovare și implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă. Este cea mai mare locație pentru investiții în energie regenerabilă, reprezentând mai mult de 45% din totalul global în 2017. (43) În prezent, rămâne foarte dependentă de importurile de petrol, care au crescut constant.
•    Europa și Japonia sunt economii majore care sunt foarte dependente de importurile de combustibili fosili. De asemenea, dețin poziții puternice în tehnologiile regenerabile. În Europa, Germania este lider cu aproape 31.000 de brevete de energie regenerabilă. Energiewende internă din Germania, sau „tranziția energetică”, a făcut din țară un lider în implementarea energiei regenerabile.
•    India a fost printre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume în ultimii ani, scoțând milioane de oameni din sărăcie. Se estimează că va avea cea mai mare populație din lume până în 2024 (44) și se considera că va depăși China ca cea mai mare piață de creștere a energiei din lume până la sfârșitul anilor 2020. (45) India și-a stabilit un obiectiv ambițios de 175 GW de surse regenerabile până în 2022. (46) Aceasta reprezintă o mare creștere, având în vedere capacitatea totală de generare a energiei instalate a Indiei în octombrie 2018 de numai 346 GW. (47)
•    Rusia, cel mai mare exportator de gaze din lume și al doilea exportator de petrol, se poate confrunta cu provocări în adaptarea la o lume din ce în ce mai alimentată de surse regenerabile. Economia Rusiei este mai mare și mai diversificată decât oricare dintre producătorii de petrol din Orientul Mijlociu, dar veniturile din petrol și gaze sunt o componentă vitală a bugetului de stat, reprezentând aproximativ 40% din veniturile fiscale. (48) Chiar dacă Rusia intensifică implementarea energiei regenerabile și investește în cercetare și dezvoltare, este încă cu mult în urma Chinei și SUA în ceea ce privește brevetele pentru tehnologiile de energie regenerabilă.

Pentru a evalua impactul tranziției energetice asupra diferitelor regiuni, Figura 5 arată exporturile și importurile de combustibil net fosil din fiecare regiune ca pondere din PIB.

Figura 5. Impactul regional al tranziției energetice

Deși graficul de mai sus ascunde diferențele în cadrul grupărilor regionale, acesta are avantajul de a descoperi diferențe majore între regiuni și grupările de țări.

•    Orientul Mijlociu și Africa de Nord, împreună cu Rusia și alte țări din Comunitatea Statelor Independente (CSI), (49) sunt regiunile cele mai expuse la o reducere a veniturilor din combustibili fosili. În medie, aceste regiuni au exporturi nete de combustibili fosili de peste un sfert din PIB. Scăderea veniturilor din export le va afecta negativ perspectivele de creștere economică și bugetele naționale. Pentru a preveni perturbările economice, vor trebui să-și adapteze economiile și să-și reducă dependența de combustibilii fosili.
•    Majoritatea țărilor din Africa Subsahariană (SSA) vor beneficia de reducerea importurilor de combustibili fosili și generarea de energie regenerabilă pe plan intern, pentru că acest lucru va stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Excepții de la aceasta sunt cei mai mari doi producători de petrol din regiune, Nigeria și Angola, care sunt expuși riscului deoarece depind în mare măsură de veniturile din combustibilii fosili. Din cauza dimensiunii lor și a exporturilor mari de combustibili fosili, ei modifică datele pentru SSA ca regiune. Pe termen lung, totuși, țările africane au o oportunitate unică de a trece peste modelul de dezvoltare centrat pe combustibili fosili, în ciuda descoperirilor recente de petrol și gaze.
•    Micile state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) vor beneficia cel mai mult dacă adoptează surse de energie regenerabilă, mai degrabă decât combustibilii fosili. Importul de combustibili fosili se ridică acum la 8% din PIB-ul lor. Multe SIDS sunt, de asemenea, extrem de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. SIDS posedă ample surse de energie regenerabilă, iar tehnologiile regenerabile pot satisface majoritatea nevoilor lor interne de energie. Schimbarea ar reduce facturile de import, ar promova dezvoltarea durabilă și ar crește rezistența acestora. Cooperarea internațională pentru sprijinirea ambițiilor SIDS în materie de energie regenerabilă este în creștere substanțială, iar 13 SIDS și-au stabilit obiective de energie electrică regenerabilă de 60-100%.
•    Asia de Sud cheltuiește mai mult de 3% din PIB-ul său pe importurile de combustibili fosili, iar cererea de combustibili fosili crește rapid de la o bază scăzută. Aceste țări vor beneficia de pe urma transformării energetice în principal prin reducerea facturilor de import de combustibili fosili, care altfel ar crește dramatic și ar afecta economiile lor.
•    Europa, China și Japonia depind în prezent în mare măsură de importurile de combustibili fosili, dar și-ar crește independența energetică pe măsură ce cota energiei regenerabile crește. Japonia este cea mai dependentă; importurile sale nete de combustibili fosili se ridică la 5% din PIB.
•    America de Nord și America Latină sunt net neutre atunci când sunt combinate. La scară continentală, având în vedere atât resursele lor interne, cât și comerțul internațional cu energie, economiile lor sunt în mare măsură independente din punct de vedere energetic.

Referințe

• 43    Frankfurt School-UNEP Centre and BNEF, Global Trends in Renewable Energy Investment 2018, Frankfurt School-UN Environment programme Centre and Bloomberg New Energy Finance, 2018.
• 44    UN DESA, World Population Prospects: The 2017 Revision, United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division, 2017.
• 45    IEA, World Energy Outlook 2018, International Energy Agency, 2018.
• 46    IEA/IRENA joint policies and measures database.
• 47    Government of India, Ministry of Power, Central Electricity Authority, Installed capacity, October 2018, at: www.cea.nic.in/monthlyinstalledcapacity.html.
• 48    IEA, Outlook for Producer Economies, in World Energy Outlook 2018, International Energy Agency, 2018, p. 38.
• 49    Under the World Bank’s classification system, the CIS includes Armenia, Azerbaijan, Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Russian Federation, and Tajikistan.
• 50    IEA, Special excerpt: outlook for producer economies, in World Energy Outlook 2018, International Energy Agency, 2018.

Sursa: IRENA, A New World – The Geopolitics of the Energy Transformation, 2019, ISBN 978-92-9260-097-6. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu. © 2022 Nicolae Sfetcu