Servere web: Hardware

În activitatea de creare de pagini web și site-uri web, nimic nu este posibil fără componentele hardware și software care sprijină paginile pe care le creăm. Examinarea a ceea ce sunt aceste componente și modul în care acestea interacționează ne ajută să înțelegem de ce este capabil serverul nostru.

Diagrama de mai jos reprezintă elementele de bază ale unui server web. Hardware, un sistem de operare și un server http cuprind necesitățile. Adăugarea unei baze de date și a unui limbaj de scriptare extind capacitățile unui server și sunt utilizate și în majoritatea serverelor.

(Structura software a serverului web)

Menționarea unor fraze precum centru de date, furnizor de găzduire sau chiar companii mari precum Microsoft și Google pot invoca imagini mentale ale unor camere mari, sterile, pline de rafturi înalte de hardware, cu lumini intermitente și un labirint de fire. Cei mai familiarizați cu astfel de camere vor cunoaște, de asemenea, răceala rezultată din atmosfera puternic alimentată cu aer condiționat și zvâcnirile ventilatoarelor care le însoțesc de obicei. Totuși, aceasta nu este o cerință și nici o portretizare exactă a multor servere conectate la Internet. Odată cu adăugarea software-ului potrivit (presupunând că consumați acest text digital), dispozitivul pe care îl utilizați pentru a citi acest lucru ar putea deveni un server conectat la internet. Deși nu ar susține cerințele făcute de domenii precum Amazon.com sau MSN.com, veți putea efectua acțiunile de bază ale unui server cu majoritatea dispozitivelor actuale.

Chiar dacă am ajuns la acest punct, este dificil să uităm imaginea mentală evocată de ideea centrului de date. În modelul actual „tradițional”, serverele subțiri, compacte din punct de vedere fizic, sunt stivuite vertical. Acestea sunt denumite hardware montate pe rack. Multe sisteme montate pe rack conțin astăzi hardware similar cu ceea ce avem pe calculatoarele noastre, în ciuda diferenței de aspect.

O serie de companii, inclusiv Google, Yahoo și Facebook, caută să reinventeze acest concept. Google, de exemplu, a folosit deja servere personalizate în anumite părți ale rețelei sale pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile. O implementare pe care au încercat-o s-a dovedit atât de eficientă încât au reușit să elimine unitățile de rezervă de mare putere plasând o baterie de 9 volți în fiecare server – oferindu-i suficientă energie de urgență pentru a continua să funcționeze până când sursa de alimentare de rezervă a clădirii ar putea intra în funcțiune cu metode alternative de răcire, cum ar fi utilizarea apei din iazurile de retenție sau plasarea de centre de date unde pot profita de resursele naturale, cum ar fi apa de mare pentru răcire sau eoliană și solară pentru energie.

NOTE ADIȚIONALE

Luați aminte! Deși toate programele la care ne referim ca stiva noastră LAMP au versiuni gratuite, open source, nu toate utilizările pot fi acoperite de aceste licențe (utilizarea acestora în scopuri de studiu și cercetare este acoperită).

Chiar și dispozitivele mici, cu putere redusă, găsesc cerere ca servere, în parte, pentru a permite Internetul Obiectelor. Dispozitive precum Raspberry Pi12 și o explozie de produse similare, cum ar fi „stick-uri Android”, pot fi achiziționate cu doar 25 USD. Aceste dispozitive mici, de „putere suficientă”, sunt utilizate pentru a conecta date din mediul înconjurător sau alte dispozitive la Internet, lăsând centrul de date în urmă și găsindu-se în schimb în sursa însăși de date.

Sursa: Michael Mendez, The Missing Link – An Introduction to Web Development and Programming (CC BY-NC-SA 3.0 License), Published by Open SUNY Textbooks, Milne Library (IITG PI), State University of New York at Geneseo. Traducere de Nicolae Sfetcu

Articol publicat sub licență CC BY-NC-SA 3.0