Pe strada mea funcţiona un magazin general interesant. Situat într-un apartament la parterul unui bloc, împărţea spaţiul împreună cu un alt magazin de electrice, şi înflorea pe zi ce trece. Îşi pusese numele de „Ieftinica”, şi aducea produse ieftine şi relativ bune pentru preţurile afişate. Îşi crease surse de aprovizionare din toată Europa. Toată lumea era mulţumită.
La un moment dat, trecând eu pe acolo, văd că magazinul îşi schimbase numele în „Ieftinel”. Am crezut că nu mai ţin eu minte bine, aşa s-a numit de la început.
De curând, stând de vorbă cu nişte prieteni, mi-am adus aminte de magazinul respectiv. Şi aşa am aflat care ar fi povestea lui. „Ieftinica” era găzduit în apartamentul respectiv de proprietarul magazinului cu produse electrice. Se înţelegeau foarte bine, astfel încât „Ieftinica” a acceptat propunerea colocatarului său să aibă un singur contabil pentru evidenţele ambelor firme, repectiv contabilul magazinului de produse electrice, la un salariu mai mic decât cel solicitat de contabilul propriu.
După un timp, proprietarul apartamentului a început să crească chiria, pe motiv că nu îşi mai poate acoperi altfel cheltuielile, până când „Ieftinica” a trebuit să plece de acolo şi să îşi găsească alt loc de desfacere. dar la scurt timp după plecarea lui „Ieftinica” a apărut „Ieftinel”, exact în acelaşi loc şi cu aceleaşi produse.
Ce se întâmplase? Prin serviciile de contabilitate mai ieftine oferite lui „Ieftinica” prin contabilul proprietarului de produse electrice, acesta a aflat toţi furnizorii şi preţurile de achiziţie. A luat legătura cu aceştia şi s-a aprovizionat cu exact aceleaşi produse ca fostul său colocatar,, având desfacerea verificată de fostul magazin.
Nu ştiu ce mai face şi pe unde mai este acum „Ieftinica”, dar lui „Ieftinel” îi merge foarte bine, astfel încât proprietarul a închis magazinul de produse electrice şi s-a extins cu „Ieftinel” la nivelul întregului apartament.
Lasă un răspuns