Știri externe, 25 decembrie

Ucraina–Rusia: „zonă demilitarizată” ca posibil compromis

În 25 decembrie, au apărut detalii că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi dispus să accepte o retragere reciprocă a trupelor în estul Ucrainei, cu transformarea unor zone (în special din Donbas) într-o zonă demilitarizată, supravegheată de observatori internaționali. Discuția e legată de un proiect mai larg de „plan de pace” negociat cu parteneri occidentali, în care punctele cele mai sensibile rămân controlul asupra teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate. Pe teren, luptele și atacurile cu drone/missile continuă, iar orice aranjament de tip DMZ ar trebui să răspundă la întrebări practice: unde e linia, cine patrulează, ce se întâmplă la încălcări și ce statut au localitățile din perimetru. (The Guardian)

Gaza: tensiuni pe fondul armistițiului și Crăciun „fără sărbătoare”

Pe 24–25 decembrie, Israel a acuzat Hamas de încălcarea armistițiului după rănirea unui ofițer israelian de un dispozitiv exploziv în Rafah; Hamas a negat implicarea, sugerând că ar fi putut fi muniție rămasă din lupte. În paralel, situația umanitară rămâne critică: ploile și frigul au lovit taberele improvizate, iar agenții ONU au avertizat că lipsa materialelor de adăpost și restricțiile de acces agravează riscurile (inclusiv boli și expunere). Comunitatea creștină rămasă în Gaza a marcat Crăciunul discret, cu evenimente reduse sau anulate, pe fondul insecurității. (Reuters)

Israel: guvernul Netanyahu vrea să închidă postul Army Radio

Cabinetul israelian a aprobat o propunere de închidere a Army Radio până la 1 martie 2026. Postul, creat inițial pentru soldați, a devenit în timp un canal cu audiență civilă și un spațiu unde apar și critici la adresa armatei și a guvernului. Susținătorii închiderii spun că misiunea sa nu mai e compatibilă cu rolul instituțiilor militare într-o democrație; criticii (inclusiv ONG-uri și analiști) avertizează asupra unui nou pas de presiune asupra presei și a pluralismului, în contextul altor dispute interne legate de justiție și libertăți civile. Sunt așteptate contestări și pe cale judiciară. (Reuters)

Bangladesh: Tarique Rahman revine după 17 ani în exil, înaintea alegerilor

Tarique Rahman, lider influent al Partidului Naționalist din Bangladesh (BNP) și considerat favorit la funcția de premier, a revenit la Dhaka după aproape 17 ani. Întoarcerea sa a mobilizat mulțimi mari și are miză electorală majoră înaintea scrutinului din februarie. Contextul e tensionat: țara trece printr-o perioadă de reconfigurare politică, iar legitimitatea instituțiilor, libertatea presei și capacitatea de a organiza alegeri credibile sunt intens dezbătute. Pentru BNP, prezența lui Rahman „pe teren” poate schimba dinamica alianțelor și campaniei; pentru rivali și pentru autorități, miza este controlul străzii și prevenirea violențelor politice. (Reuters)

SUA: presiune internă pentru anularea „rechemării în masă” a ambasadorilor

Un grup de senatori democrați i-a cerut președintelui Donald Trump să oprească rechemarea a ~30 de ambasadori de carieră, avertizând că decizia ar crea un gol de conducere în zeci de ambasade și ar slăbi influența SUA exact în regiuni unde rivalii (China, Rusia) își extind prezența. Administrația apără mișcarea în cheie „America First”, dar criticii spun că înlocuirea bruscă a diplomaților profesioniști, fără un plan clar de succesiune, afectează negocieri, cooperarea de securitate și gestionarea crizelor. Disputa riscă să devină un subiect major în politica externă americană la început de 2026. (Reuters)

Economia globală: Fed a tăiat dobânda și semnalează pauză

Rezerva Federală a SUA a redus dobânda cu 25 puncte de bază (decizie divizată), dar a indicat că ar putea pune pauză viitoarelor tăieri până când are mai multă claritate despre inflație și piața muncii. Proiecțiile prezentate odată cu decizia sugerează un ritm mai lent al relaxării în 2026 decât anticipează o parte din piețe. Reacția inițială a fost tipică pentru astfel de momente: bursele au urcat, randamentele la titlurile de stat au scăzut, iar dolarul s-a slăbit față de unele monede. Pentru restul lumii, mesajul contează fiindcă se transmite rapid în costul finanțării, fluxuri de capital și cursuri valutare. (Reuters)

Japonia: Banca Japoniei semnalizează noi creșteri de dobândă

Guvernatorul BOJ, Kazuo Ueda, a declarat că inflația de bază se apropie „treptat și constant” de ținta de 2% și a reiterat disponibilitatea băncii de a continua majorările de dobândă. Mesajul vine după o creștere a dobânzii la un maxim al ultimelor decenii, marcând ruptura de era dobânzilor ultra-scăzute. Investitorii urmăresc atent efectele asupra yenului, salariilor și consumului intern; de asemenea, o Japonie cu dobânzi în urcare poate schimba echilibrele globale (inclusiv prin repatrierea capitalului japonez). Următoarea ședință e așteptată să mențină dobânda, dar cu indicii despre pașii din 2026. (Reuters)

ONU: Barham Salih ales la conducerea agenției pentru refugiați (UNHCR)

Adunarea Generală a ONU l-a ales pe fostul președinte irakian Barham Salih ca viitor Înalt Comisar pentru Refugiați, cu mandat din 1 ianuarie 2026. Numirea vine într-un moment dificil: deplasarea forțată la nivel global rămâne ridicată, iar multe agenții umanitare se confruntă cu deficite de finanțare și programe restrânse. Susținătorii spun că experiența politică și diplomatică a lui Salih poate ajuta la refacerea sprijinului internațional și la negocieri cu statele donatoare; criticii vor urmări dacă UNHCR își poate menține operațiunile esențiale în zonele de criză. (AP News)

Vatican: Papa Leo XIV cere „să încetăm indiferența” față de suferință

În primul său mesaj de Crăciun („Urbi et Orbi”), Papa Leo XIV a cerut credincioșilor și liderilor politici să renunțe la indiferență, invocând explicit suferința din Gaza, sărăcia (inclusiv Yemen) și drama migranților. A vorbit și despre nevoia de dialog pentru pace, menționând mai multe zone de conflict. Intervenția are impact diplomatic prin faptul că Vaticanul rămâne un actor moral și un canal de comunicare informal în crize, iar mesajele papale sunt adesea folosite ca „barometru” al priorităților umanitare globale. (AP News)

Sănătate globală: OMS avertizează că tăierile de fonduri pot „întoarce progresul”

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că reducerile de finanțare și crizele umanitare riscă să inverseze progresele din ultimele decenii. El a semnalat că estimări timpurii indică posibilitatea ca mortalitatea infantilă să crească „pentru prima dată în acest secol”, dacă programe-cheie (vaccinare, sănătate maternală, HIV, supraveghere epidemiologică) rămân subfinanțate. OMS a publicat și un bilanț al anului 2025 care notează perturbări concrete ale serviciilor în mai multe regiuni. Subiectul devine central pentru 2026, deoarece bugetele donatorilor și prioritățile geopolitice influențează direct capacitatea sistemelor sanitare fragile de a preveni noi epidemii. (Reuters)