În ultimii ani, cercetările privind dinamica pozitivă a destabilizării sociale ca răspuns la criza climatică au produs informații de neprețuit. În schimb, s-a acordat relativ puțină atenție dinamicii sociale potențial negative care ar putea apărea din cauza unui sistem Pământesc din ce în ce mai destabilizat și modului în care acestea ar putea, la rândul lor, să întărească dinamica de destabilizare socială și/sau să împiedice schimbarea socială pozitivă.
Progresele recente în cercetarea asupra punctelor de basculare ale sistemului Pământului, prezintă o imagine din ce în ce mai alarmantă a stării sistemului nostru planetar. Înțelegerea punctelor de basculare și a altor forme de schimbare neliniară este acum recunoscută pe scară largă ca fiind esențială pentru gestionarea și răspunsul la schimbarea în sistemele complexe. Definim punctele de basculare sociale ca praguri critice într-un sistem social la care o mică schimbare poate declanșa o tranziție de fază semnificativă și adesea ireversibilă în sistemul social din cauza feedback-urilor autoamplificate, neliniare în cadrul sistemului social. Punctele de basculare sociale pot fi atât pozitive (predominant benefice pentru oameni și sistemele naturale), cât și negative. Considerăm că procesul de basculare este negativ dacă tranziția de fază sau echilibrul nou atins rezultat, adică noua stare a sistemului social, duce la destabilizarea în continuare a sistemului Pământului, care are consecințe potențial catastrofale pentru societățile umane și sistemele ecologice. De asemenea, se acordă o atenție din ce în ce mai mare efectelor în cascadă care conectează sisteme diferite, ceea ce implică faptul că o schimbare într-un sistem poate declanșa schimbări suplimentare în alt sistem. Aici, considerăm că o cascadă de basculare are loc atunci când un punct de basculare declanșează traversarea unui alt punct de basculare.
Deși au început să apară cercetări cu privire la potențialul unei dinamici pozitive de basculare socială în diferite sisteme (de exemplu, alimentație, energie, transport, financiar, comportament etc.), au existat cercetări limitate privind dinamica negativă a declinului social care ar putea fi declanșată de schimbările climatice. Acest lucru este demn de remarcat, nu în ultimul rând pentru că cercetările timpurii cu privire la punctele critice din științele sociale s-au preocupat în principal de procese sociale nedorite, cum ar fi modelele rapide și neliniare de segregare rasială urbană în Statele Unite ale Americii. Mai recent, cercetătorii au folosit analize de sisteme dinamice pentru a studia empiric punctele de vârf în segregarea școlară, instabilitatea politică a țărilor și proliferarea rapidă a dezinformațiilor.
Presupunem că punctele de basculare sociale negative sunt declanșate neintenționat și sunt rezultatul unei dinamici complexe, adesea neliniare, în conformitate cu cercetarea inițială a punctelor de basculare socială. Chiar și în cazul în care interesele personale duc la obstrucții climatice deliberate, presupunem că rezultatele negative la scară largă sunt acceptate mai degrabă decât intenționate. Rolul agentului este, prin urmare, izbitor de diferit în conceptualizarea punctelor de basculare sociale negative, comparativ cu punctele de basculare sociale pozitive, unde se presupune că procesele și dinamica pozitivă de basculare socială pot fi conduse de agenți prin crearea de condiții favorabile pentru basculare socială pozitivă. Această noțiune de direcție a fost contestată recent.
Consecințele negative și potențial catastrofale sunt distribuite inegal atât la nivel internațional, cât și în cadrul fiecărei societăți. Cercetările au subliniat că țările cu venituri mici, care au contribuit adesea cel mai puțin la destabilizarea sistemului Pământului, vor suporta cea mai mare parte a impactului schimbărilor climatice. Mai mult, în cadrul fiecărei societăți, sunt cele mai vulnerabile grupuri, cum ar fi copiii, femeile, grupurile minoritare și, în general, cei mai puțin înstăriți, care vor fi cel mai afectați de impactul schimbărilor climatice. Declanșarea punctelor negative sociale va avea consecințe considerabile pentru aceste grupuri vulnerabile, amplificându-le și mai mult vulnerabilitatea și subliniind necesitatea justiției climatice.
În această perspectivă, ne punem următoarele întrebări: (1) Care sunt potențialele puncte sociale negative pe care le-ar putea declanșa destabilizarea sistemului Pământului? (2) Cum interacționează aceste elemente negative și ce cascade ar putea provoca aceste interacțiuni? (3) În ce măsură ar putea declanșarea punctelor negative și a cascadelor sociale să destabilizeze și mai mult sistemul Pământului? Și (4) ce opțiuni de intervenție sunt disponibile pentru a preveni punctele negative și cascadele sociale.
Sursa: Viktoria Spaiser, Sirkku Juhola, Sara M. Constantino, Weisi Guo, Tabitha Watson, Jana Sillmann, Alessandro Craparo, Ashleigh Basel, John T. Bruun, Krishna Krishnamurthy, Jürgen Scheffran, Patricia Pinho, Uche T. Okpara, Jonathan F. Donges, Avit Bhowmik, Taha Yasseri, Ricardo Safra de Campos, Graeme S. Cumming, Hugues Chenet, Florian Krampe, and Jesse F. Abrams (2023) Negative Social Tipping Dynamics Resulting from and Reinforcing Earth System Destabilisation, https://doi.org/10.5194/egusphere-2023-1475. Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare © 2024 Nicolae Sfetcu
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!
Lumina – Optica fenomenologică
Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1
O explorare cuprinzătoare a fizicii, combinând perspective teoretice cu fenomene din lumea reală.
Lasă un răspuns