Cu excepția cazului în care petreci mult timp pe mare – sau zburând peste ea – este greu de crezut că mult mai multă planetă este sub apă decât deasupra apei. De asemenea, este greu de imaginat că cele mai adânci părți ale oceanului sunt mult mai adânci decât cei mai înalți munți. Dar e adevărat! Este multă apă sărată.
Un sistem uriaș de transport al energiei
Pe lângă toate algele marine, peștii și balenele care numesc toată această apă casa lor, oceanele dețin, de asemenea, o cantitate imensă de căldură. Primii 3 metri ai oceanului conțin o cantitate de energie termică mai mare decât întreaga atmosferă a Pământului (care se întinde pe sute de kilometri).
Apa din oceanele lumii nu are aceeași temperatură. În unele locuri, ca în apropierea ecuatorului Pământului, apa absoarbe o cantitate mare de energie termică de la Soare. În alte locuri, ca în apropierea polilor nord și sud, apa se răcește, deoarece lumina directă a soarelui nu ajunge în acele locuri.
Apa curge ușor, se mișcă în jurul Pământului, luând căldura dintr-un loc și transportând-o în alt loc. Toată această energie termică în mișcare este cea mai importantă cauză a vremii. Furtuni, ploi, zăpadă, vânt, uragane, secete, vreme caldă, vreme rece – într-un mod foarte complicat, oceanele sunt responsabile de toate acestea. De exemplu, „El Niño” este ceea ce numim cauza pentru care se adună multă apă caldă într-un singur loc din Oceanul Pacific și provoacă vreme neobișnuită în multe locuri din întreaga lume.
Spionii din cer ai vremii globale
Pentru a înțelege vremea, trebuie să înțelegem oceanele și modul în care acestea transportă căldura în jurul Pământului. Jason-1 a fost o navă spațială care a orbitat Pământul, studiind oceanele. Va fi lansat în vara anului 2008. A continuat și a extins datele colectate de nava spațială TOPEX/Poseidon, care din 1992 a orbitat Pământul la o altitudine de peste 1300 de kilometri.
Jason-1 a folosit un altimetru pentru a măsura înălțimea suprafeței oceanului. În timp ce nava spațială zbura peste un ocean, altimetrul trimitea un semnal radio pe suprafața apei. Semnalul se reflecta din apă și se întorcea la nava spațială. Măsurând cât durează semnalul radio să revină și măsurând cu precizie locațiile navei spațiale, altimetrul poate determina înălțimea suprafeței oceanului în acel punct. Folosind aceste informații, oamenii de știință pot crea hărți foarte detaliate ale suprafețelor oceanului din întreaga lume. Cu cât suprafața oceanului este mai înaltă, cu atât apa este mai caldă. Altimetrul lui Jason-1 a fost chiar mai sensibil decât TOPEX/Poseidon. La fel ca TOPEX/Poseidon, Jason-1 a avut un instrument numit radiometru care a măsurat și a ținut cont de cantitatea de apă din aer (de exemplu, în nori), care afectează și viteza cu care se deplasează semnalul radio.
Ambele nave spațiale au realizat hărți foarte detaliate ale topografiei oceanelor – adică dealurile și văile de pe suprafața oceanului. Oamenii de știință pot apoi să studieze aceste hărți, să vadă cum se schimbă topografia de la o zi la alta și săptămânal, și să înțeleagă și să prezică mai bine tiparele meteo globale.
- Maparea oceanelor
- Localizarea prin triangulație
- Construcția unui sistem de poziționare a camerei (SPC)
- Cum funcționează Sistemul de Poziționare Globală (GPS)
PDF: https://www.telework.ro/ro/e-books/studiul-vremii-prin-maparea-oceanelor-cu-gps/
La acest articol a contribuit de Jet Propulsion Laboratory, California Institute of Technology, reflectând cercetările efectuate în baza unui contract cu National Aeronautics and Space Administration. A fost scrisă de Enoch Kwok și Diane Fisher. Domnul Kwok este profesor și consultant la liceu. Dna Fisher este o scriitoare de știință și tehnologie și proiectantă la The Space Place, un site web cu activități distractive și educaționale legate de spațiu la http://spaceplace.jpl.nasa.gov. Pentru mai multe despre oceane și El Niño, accesați http://spaceplace.jpl.nasa.gov/topex_make1.htm. Pentru mai multe informații despre misiunea Jason-1, consultați http://topex-www.jpl.nasa.gov/jason1/. Traducere, editare și adaptare de Nicolae Sfetcu, www.telework.ro.
Lasă un răspuns