Supravegherea biometrică este tehnologia care măsoară şi analizează caracteristicile fizice umane şi / sau comportamentale pentru autentificare, identificare, sau în scopuri de screening.
Exemple de caracteristici fizice includ amprentele digitale, ADN, şi modele faciale. Exemple de caracteristici comportamentale includ mersul (modul unei persoane de mers pe jos) sau vocea.
Recunoaşterea facială este utilizarea configuraţiei unice de caracteristici faciale ale unei persoane pentru a o identifica cu exactitate, de obicei prin supraveghere video. Atât Departamentul de Securitate Internă cât şi DARPA din SUA finanţează puternic cercetarea în domeniul sistemelor de recunoaştere facială. Biroul de Tehnologii pentru Procesarea Informaţiilor a rulat un program cunoscut sub numele de Identificare Persoanelor de la Distanţă, care a dezvoltat tehnologii capabile să identifice o persoană de până la 500 de metri pe baza caracteristicile lor faciale.
O altă formă a biometriei comportamentale, bazată pe procesarea afectivităţii, implică recunoaşterea statului cu ajutorul calculatorului a unei persoane emoţionate pe baza analizei expresiilor sale faciale, cât de repede vorbeşte, tonul şi intensitatea vocii, postura, precum şi a altor trăsături comportamentale. Această recunoaştere ar putea fi folosită, de exemplu, pentru a vedea dacă o persoană acţionează “suspect” (caută în jur să fure, este “tensionată” sau “furioasă”, flutură o armă, etc).
O dezvoltare mai recentă este amprentarea ADN-ului, pe baza unor markeri importanţi ai ADN-ului corpului. FBI cheltuie 1 miliard dolari pentru a construi o bază de date nouă biometrică, care va stoca ADN, date de recunoaştere facială, date despre iris / retina ochiului, amprentele digitale, amprente ale palmei, şi alte date biometrice ale persoanelor care trăiesc în Statele Unite ale Americii. Computerele care rulează baza de date se găsesc într-o unitate subterană de dimensiunea a două terenuri de fotbal american.
Poliţia din Angeles instalează în maşinile echipelor sale dispozitive de recunoaştere a plăcilor de înmatriculare şi pentru recunoaşterea facială automată, şi scanere portabile, care se se vor folosi de ofiţeri pentru a identifica persoanele în timpul patrulării.
Termografele faciale sunt în perioada de dezvoltare, urmând să permită aparatelor să identifice anumite emoţii ale oamenilor, cum ar fi frica sau stresul, prin măsurarea temperaturii generate de fluxul de sânge în diferite părţi ale feţei lor. Ofiţerii de poliţie consideră că acest lucru are potenţial pentru identificarea suspecţilor nervoşi, ceea ce ar putea indica faptul că aceştia ascund ceva, mint, sau sunt îngrijoraţi din anumite cauze.
Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.
Lasă un răspuns