Sursa: McCarty, J.P., Wolfenbarger, L.L. and Wilson, J.A. (2017). Biological Impacts of Climate Change. In eLS , John Wiley & Sons, Ltd (Ed.). https://doi.org/10.1002/9780470015902.a0020480.pub2 (Rezumat)
Articolul „Biological Impacts of Climate Change”, semnat de John P. McCarty, L. LaReesa Wolfenbarger și James A. Wilson, analizează modul în care schimbările climatice afectează organismele, populațiile, comunitățile biologice și funcționarea ecosistemelor. Ideea centrală este că supraviețuirea și reproducerea fiecărei specii depind de adaptarea sa la condițiile climatice locale. Atunci când temperatura, precipitațiile sau frecvența fenomenelor extreme se modifică rapid, relația dintre organisme și mediul lor se poate deteriora. Unele specii pot beneficia temporar de noile condiții, dar altele își reduc efectivele, își pierd habitatul sau dispar.
Temperatura și disponibilitatea apei influențează direct procesele fiziologice. Atât temperaturile prea scăzute, cât și cele prea ridicate obligă animalele să consume mai multă energie pentru menținerea funcțiilor vitale, reducând energia disponibilă pentru creștere și reproducere. Organismele ectoterme, precum insectele, reptilele și amfibienii, sunt deosebit de sensibile, deoarece temperatura corpului lor depinde de mediul exterior. Plantele sunt afectate prin modificarea fotosintezei, a echilibrului hidric și a duratei sezonului de vegetație. Concentrația mai mare de dioxid de carbon poate stimula creșterea plantelor, dar numai dacă există suficientă apă și substanțe nutritive; seceta, căldura excesivă și poluarea pot anula acest avantaj.
Efectele nu se limitează la indivizi. Modificarea supraviețuirii, reproducerii, mortalității și migrației determină creșterea sau diminuarea populațiilor și deplasarea arealelor geografice. O specie poate răspunde la schimbarea climei prin adaptare, prin mutarea spre regiuni mai favorabile sau, dacă aceste variante nu sunt posibile, prin dispariție. Deplasarea este însă limitată de munți, mări, fragmentarea habitatelor și peisajele transformate de activitățile umane. În plus, speciile nu reacționează în același ritm: plantele, polenizatorii, prădătorii, prada și paraziții pot ajunge să nu mai fie sincronizați. În consecință, comunitățile actuale se pot destrăma și pot apărea asociații biologice noi, cu o diversitate și o productivitate diferite.
Observațiile realizate în ultimele decenii arată că aceste schimbări sunt deja în desfășurare. Autorii menționează încălzirea mai accentuată a regiunilor arctice, diminuarea gheții marine și reducerea stratului de zăpadă. Înregistrările pe termen lung indică apariția mai timpurie a unor evenimente de primăvară, precum înflorirea plantelor, migrația păsărilor sau reproducerea animalelor. Numeroase specii terestre s-au deplasat spre poli sau spre altitudini mai mari, iar organismele marine au migrat către ape mai reci ori mai adânci. Totuși, asemenea schimbări pot produce nepotriviri ecologice: un animal poate ieși mai devreme din hibernare, fără ca plantele de care se hrănește să fie încă disponibile.
Ecosistemele marine sunt afectate simultan de încălzirea apei și de acidificarea oceanelor. Dioxidul de carbon dizolvat formează acid carbonic și reduce pH-ul apei, îngreunând formarea cochiliilor și a scheletelor calcaroase. Recifele de corali sunt amenințate atât de albire, provocată de temperaturile ridicate, cât și de acidificare. Pierderea coralilor sau a pădurilor de alge nu afectează doar câteva specii, ci întreaga comunitate care depinde de structurile și resursele oferite de acestea.
Pentru anticiparea viitorului, cercetătorii combină modelele climatice cu informațiile despre distribuția și toleranțele speciilor. De asemenea, realizează experimente în care ecosistemele sunt expuse la temperaturi mai ridicate, precipitații modificate și concentrații crescute de CO₂. Aceste metode pot identifica habitatele care ar putea deveni favorabile sau nefavorabile, dar nu pot stabili cu certitudine dacă speciile vor reuși să migreze ori să evolueze suficient de repede. Riscul este mai mare pentru populațiile mici, speciile cu reproducere lentă, organismele specializate și cele din regiunile polare sau montane.
În concluzie, schimbările climatice vor produce câștigători și perdanți, dar efectul general va fi reorganizarea profundă a biosferei. Unele specii se vor adapta, altele își vor deplasa arealul, iar o parte vor dispărea. Aceste transformări vor influența ciclul carbonului, apa, aerul, productivitatea ecosistemelor și serviciile naturale de care depind societățile umane. În același timp, biosfera poate amplifica încălzirea: de exemplu, dezghețarea permafrostului poate elibera carbon și metan, intensificând efectul de seră. Relația dintre climă și lumea vie este, așadar, una reciprocă, complexă și dificil de prevăzut, iar disparițiile produse de schimbarea rapidă a climei pot genera efecte permanente și în cascadă asupra ecosistemelor.
Schimbări climatice – Încălzirea globală
Descoperă impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1
O explorare cuprinzătoare a fizicii, combinând perspective teoretice cu fenomene din lumea reală.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns