Ultima licitație propriu-zisă, urmată de trei pasuri consecutive, devine contractul final.
Contractul conține:
- nivelul;
- denumirea;
- eventual, indicația că este contrat sau recontrat.
Exemple:
- 2♠;
- 3SA;
- 4♥ contrat;
- 5♦ recontrat.
Dacă licitația se încheie astfel:
Nord: 1♣
Est: pas
Sud: 1♠
Vest: pas
Nord: 2♠
Est: pas
Sud: 4♠
Vest: pas
Nord: pas
Est: pas
contractul final este 4♠.
Perechea Nord–Sud s-a angajat să realizeze zece levate cu pica drept atu:
6 + 4 = 10.
Cine este declarantul
Declarantul nu este neapărat jucătorul care a făcut ultima licitație.
Declarantul este primul jucător al perechii câștigătoare care a licitat denumirea contractului final.
Să analizăm următoarea licitație:
Nord: 1♥
Est: pas
Sud: 2♥
Vest: pas
Nord: 4♥
toți ceilalți: pas
Contractul este 4♥.
Nord este declarantul, deoarece el a fost primul jucător al perechii Nord–Sud care a licitat cupa.
Sud devine mort.
Să luăm alt exemplu:
Nord: 1♣
Est: pas
Sud: 1SA
Vest: pas
Nord: 3SA
toți ceilalți: pas
Contractul este 3SA.
Sud este declarantul, deoarece Sud a fost primul jucător al perechii Nord–Sud care a licitat fără atu.
Deși Nord a declarat contractul final, Sud este declarantul.
Această regulă este importantă deoarece stabilește:
- cine conduce jocul perechii;
- cine devine mort;
- cine face atacul inițial.
Cine este mortul
Partenerul declarantului devine mort.
Denumirea poate părea neobișnuită, dar nu are o semnificație negativă. Ea arată doar că, după așezarea cărților pe masă, acel jucător nu mai ia decizii privind jocul cărților.
Declarantul hotărăște ce carte se joacă atât din propria mână, cât și din mâna mortului.
Mortul execută indicațiile declarantului și se ocupă de organizarea corectă a cărților sale pe masă.
Cine sunt apărătorii
Cei doi adversari ai declarantului formează apărarea.
Scopul lor este să împiedice realizarea contractului.
Dacă declarantul trebuie să obțină zece levate, apărătorii trebuie să câștige cel puțin patru levate pentru a face contractul să cadă.
Dacă declarantul trebuie să obțină nouă levate, apărarea are nevoie de cel puțin cinci levate.
Numărul minim de levate necesare apărării poate fi calculat astfel:
14 minus numărul de levate necesare declarantului.
De exemplu, împotriva unui contract de 4♠, declarantul are nevoie de zece levate:
14 − 10 = 4.
Apărătorii trebuie să câștige patru levate.
Contract cu atu sau fără atu
Dacă denumirea contractului este una dintre cele patru culori, acea culoare devine atu.
Exemple:
- la 3♦, caroul este atu;
- la 4♥, cupa este atu;
- la 2♠, pica este atu.
Într-un contract cu atu, o carte de atu poate câștiga o levată chiar dacă are o valoare mică, cu condiția ca jucătorul care o folosește să nu mai aibă cărți în culoarea cerută.
Dacă denumirea este fără atu, nu există nicio culoare privilegiată.
Exemple:
- 1SA;
- 2SA;
- 3SA.
Într-un contract fără atu, levata este câștigată întotdeauna de cea mai mare carte din culoarea atacată.
Contracte parțiale, manșe și șlemuri
În funcție de nivel și denumire, contractele pot fi:
- contracte parțiale;
- contracte de manșă;
- șlemuri mici;
- șlemuri mari.
Pentru început, este suficient să știm că:
- 3SA este un contract de manșă;
- 4♥ și 4♠ sunt contracte de manșă;
- 5♣ și 5♦ sunt contracte de manșă;
- orice contract la nivelul 6 este un mic șlem;
- orice contract la nivelul 7 este un mare șlem.
Aceste niveluri au prime speciale în calcularea scorului.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


Lasă un răspuns