Palatele rezidențiale au apărut pe vremea celor două mari civilizații timpurii din Orientul Apropiat Antic, Mesopotamia și Egipt, precum și cele din Marea Egee: Creta, Ciclade și Grecia continentală înainte de dezvoltarea Imperiului Grec. Palatul de la Knossos de pe insula Creta a fost o reședință impunătoare pentru conducătorii civilizației minoice; palatul a fost construit c. 1.700 î.e.n., după ce o structură anterioară a fost distrusă de un cutremur și abandonată între 1.380 și 1.100 î.e.n. (Deselul lui Knossos: https://hiddenarchitecture.net/wp-content/uploads/2021/05/animation-reconstruct-knossos-palace-minoans_1.jpg). Complexul întins cuprindea zone rezidențiale, sălile tronului, o curte centrală și magazii de depozitare a alimentelor pentru culturi și fructe de mare utilizate în comerțul comercial, o industrie importantă și pilon în susținerea oamenilor. (Planul Palatului Rezidențial: https://hiddenarchitecture.net/wp-content/uploads/2021/05/knossos_03.jpg) O civilizație insulară, minoicii erau în situația rară de a nu trebui să se protejeze de inamici. Palatul de la Knossos și structurile similare din Creta nu au fost fortificate, respectiv construite în spatele zidurilor și porților solide pentru a ține departe invadatorii. Palatele au fost în schimb construite cu ferestre și colonade, sau rânduri acoperite de coloane, la exterior, permițând libera circulație a luminii și a aerului.
Figura 7.7 | Modelul Palatului Sargon din Khosrabad. Credit: Internet Archive Book Images/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public
Un alt complex de palate, cel al regelui neo-asirian Sargon al II-lea (a condus în perioada 722-705 î.e.n.) la Dur-Sharrukin, astăzi Khorsabad în Iran, era în mod clar mult mai militarist în caracter, evident de zidurile de apărare din jur care controlau strict accesul la incintele palatului regal. (Figura 7.7) Chiar și după trecerea printr-o poartă complexă și impunătoare, trebuia să traverseze curți și pasaje păzite pentru a te apropia de sala tronului regelui. Prezența structurală a fost una a unei puteri impunătoare, așa cum puteți vedea din enormul portal principal cu turnuri. (Figura 7.8) Pentru a intimida vizitatorul, decorațiunile interioare au afirmat și mai mult natura puternică și feroce a lui Sargon II cu sculpturi pe pereți care înfățișează bătălii victorioase. Complexul a inclus și temple pentru închinarea la zeități, precum și cartiere pentru funcționari și slujitori de rang înalt.
Figura 7.8 | Palatul Dur-Sharrukin. Credit: Encyclopedia Britannica/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns