În astrologie, un aspect este un unghi pe care planetele îl fac una cu alta în horoscop, și cu ascendentul, meridianul ceresc, descendentul, imum coeli, și alte puncte de interes astrologic. Aspectele sunt măsurate prin distanța unghiulară în grade și minute de longitudine ecliptică între două puncte, așa cum este văzută de pe Pământ. Potrivit tradiției astrologice, ea indică momentul tranzițiilor și schimbărilor în dezvoltare în viața oamenilor și a afacerilor relativ la Pământ.
De exemplu, în cazul în care un astrolog creează un horoscop care arată pozițiile aparente ale corpurilor cerești în momentul nașterii unei persoane (o diagramă natală), iar distanța unghiulară dintre Marte și Venus este un arc de 92°, se spune că graficul are aspectul “Venus în pătrat Marte”, cu o deviație de 2° (adică, este cu 2° diferit de un pătrat exact, un pătrat are un aspect de 90°). Cu cât este mai exact un aspect, cu atât este mai puternic sau mai dominant în modelarea caracterului sau manifestarea unei schimbări.
(Aspectele astrologice sunt notate în cercul central al acestei diagramă natale, unde diferite culori și simboluri disting între diferitele aspecte, cum ar fi pătrat (roșu) sau trigon (verde), https://en.wikipedia.org/wiki/File:Natal_Chart_–_Adam.svg)
Abordare
În astrologia medievală, anumite aspecte, cum ar fi anumite planete, au fost considerate ca fiind fiind favorabile (benefice) sau nefavorabile (malefice). În accepțiunea modernă se pune mai puțin accent pe aceste distincții fataliste. Abordarea mai modernă (dar încă neștiințifică) a aspectelor astrologice este exemplificată prin cercetarea armonicilor astrologice, John Addey fiind unul din marii susținători ai acestora, iar Johannes Kepler le-a susținut de timpuriu în cartea lui Harmonice Mundi din 1619. Dar, chiar și în timpurile moderne, aspectele sunt împărțite în aspecte dure sau aspecte ușoare. Aspectele dure majore fiind pătratul și opoziția, iar aspectele ușoare fiind trigonul și sextilul. Conjuncția se poate încadra în oricare categorie, în funcție de planetele care sunt conectate.
O listă a aspectelor de mai jos prezintă valorile lor unghiulare și o deviație recomandată pentru fiecare aspect. Deviațiile sunt supuse unor variații, în funcție de nevoia de detalii și de preferințele personale.
Aspecte majore
Aspectele tradiționale majore sunt numite uneori aspecte ptolemaice, deoarece acestea au fost definite și utilizate de către Ptolemeu în secolul 1e.n.. Aceste aspecte sunt conjuncția (aproximativ 0-10°), sextilul (60°), pătratul (90°), trigonul (120°), și opoziția (180°). Este important de remarcat faptul că diferite astrologii și sisteme astrologice individuale/tradiționale folosesc diferite deviații (gradul de depărtare de la poziția exactă) în calcularea și utilizarea aspectelor, deși aproape toate folosesc o deeviație mai mare pentru conjuncție în comparație cu celelalte aspecte. Aspectele majore sunt cele care pot fi utilizate pentru a împărți în mod egal cele 360 și sunt divizibile cu 10 (cu excepția semi-sextilului).
Conjuncția
O conjuncție (abreviat Con) este un unghi de aproximativ 0-10°. O deviație de aproximativ 10° este de obicei considerată o conjuncție, cu toate acestea, dacă nici Soarele nici Luna nu sunt implicate, unii consideră conjuncția ca fiind o separare (deviație) de numai aproximativ 0 ± 08°. Acest lucru este considerat a fi cel mai puternic aspect, intensificând efectele planetelor implicate reciproc – și fiind un punct major în diagramă.
Dacă reuniunea trebuie să fie considerată ca fiind “pozitivă” sau “negativă” depinde de ce planete sunt implicate: Venus, Jupiter și Soare, în orice combinație posibilă, este considerat cel mai favorabil scenariu (și toate trei s-au întâlnit, de fapt, pe 9-10 noiembrie 1970, de exemplu), în timp ce configurațiile cele mai nefavorabile implică Marte, Saturn, și/sau Luna (toate cele trei fiind reunite pe 10 martie în același an). În cazul în care planetele sunt solicitate din alte configurații, atunci conjuncția se va spune că intensifică forța. Atunci când o planetă este în conjuncție foarte aproape de Soare este denumită cazimi; când o planetă este moderat de aproape de Soare, se spune că este combust. Soarele și Luna sunt în conjuncție în fiecare lună în timpul Lunii Noi.
Sextilul – aspect intermediar major/minor
Un sextil (abreviat SXt sau Sex), este un unghi de 60° (1/6 din ecliptica de 360°, sau 1/2 dintr-un trigon [120°]). O separare (deviație) de 60 ± 04° este considerată un sextil. Sextilul s-a spus în mod tradițional că este similar în influență vu trigonul, dar de mai mică importanță. Aceasta indică ușurința comunicării între cele două elemente implicate, cu compatibilitate și armonie între ele, dar oferă doar oportunitate, care necesită un efort pentru a obține beneficii.
Pătratul
Un pătrat (abreviat SQr sau Squ) este un unghi de 90° (1/4 din ecliptica de 360°, sau 1/2 din opoziție [180°]). O deviație între 5° și 10° este de obicei permisă. Ca și în cazul trigonulul și sextilulului, în pătrat de obicei planeta exterioară sau superioară are un efect asupra celei interioare sau inferioare. Practic, energia pătratului este similară cu cea a unui trigon dar este intensificată într-o asemenea măsură încât energia se spune că este stresantă.
Trigonul
Un trigon (abreviat Tri) este un unghi de 120° (1/3 din eliptica de 360°), cu o deviație între 5° și 10°. Trigonul indică armonie și ușurință. Trigonul este o sursă de talent artistic și creativ înnăscut. Trigonul a fost asumat în mod tradițional ca fiind extrem de benefic.
Opoziţia
O opoziție (abreviat Opp) este un unghi de 180° (1/2 din eliptica de 360°). O deviație între 5° și 10° este de obicei permisă. Opoziiile se spune că sunt al doilea cel mai puternic aspect. Acesta se aseamănă cu conjuncția, diferența dintre ele fiind faptul că opoziția determină o exagerare, deoarece nu este unificatoare ca și conjuncția ci exaltată.
Declinări
Paralela și antiparalela (sau contraparalela) sunt alte două aspecte, care se referă la grade de declinare deasupra sau sub eliptică. Ele sunt considerate influențe puternice, deși nu s-au studiat prea mult aceste aspecte particulare.
- Paralela: același grad ± 1 – grad de 12 minute din arc. Acesta este similar cu o conjuncție, dar oferă de obicei beneficii.
- Contraparalela: opus grad ± 1 – grad de 12 minute din arc. Se consideră a fi similar cu opoziția, dar mai slab.
Lasă un răspuns