Home » Articole » Articole » Afaceri » Economie » Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.

Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.

Sfetcu, Nicolae (2022). ” Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.”, în Telework, DOI: 10.13140/RG.2.2.17577.06247, URL = https://www.telework.ro/ro/cercetarea-stiintifica-si-tehnologica-pentru-apa-grea-in-romania-proiectarea-fabricii-de-apa-grea/

 

Rezumat

Programul Nuclear Național, studiile institutelor de specialitate și tratativele comerciale cu alte țări, pe baza condițiilor sociale, economice și politice existente în România și din punct de vedere geopolitic, au condus la crearea institutelor naționale orientate spre dezvoltarea unui sistem nuclear național în care apa grea urmează să joace un rol important. Pilotul de laborator pentru cercetarea experimentală a separării izotopice a fost construit la IFA Cluj-Napoca sub coordonarea lui Marius Peculea care ajunge la institut în 1959. La 1 martie 1970, odată cu înființarea Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară (CSEN) drept coordonator al Programului National Nuclear (PNN), s-a aprobat și înființarea Uzinei G din Râmnicu Vâlcea. IITPIC București s-a ocupat de partea de proiectare a fabricii de apă grea, ca proiectant general, sub aspectele fezabilității fabricii, schemele de proiectare și instalare, metodologia și procedurile de calcul, modul de echipare a coloanelor de schimb cu talere, etc., preluând tehnologia deja existentă dezvoltată în cadrul Uzinei G.

Cuvinte cheie: apa grea, cercetare științifică, cercetare tehnologică, proiectare, România, IFA Cluj, Uzina G Râmnicu Vâlcea, IITPIC București

 

Abstract

The National Nuclear Program, the studies of specialized institutes and commercial treaties with other countries, based on the social, economic and political conditions existing in Romania and from a geopolitical point of view, led to the creation of national institutes oriented towards the development of a national nuclear system in which heavy water will play an important role. The pilot laboratory for the experimental research of isotopic separation was built at the IFA Cluj-Napoca under the coordination of Marius Peculea who arrived at the institute in 1959. On March 1, 1970, with the establishment of the State Committee for Nuclear Energy (CSEN) as the coordinator of the National Nuclear Program (PNN ), the establishment of G Factory in Râmnicu Vâlcea was also approved. IITPIC Bucharest took care of the design part of the heavy water plant, as the general designer, under the aspects of plant feasibility, design and installation schemes, calculation methodology and procedures, how to equip the exchange columns with plates, etc., taking over the technology already existing developed within the G Factory.

Keywords: heavy water, scientific research, technological research, design, Romania, IFA Cluj, Uzina G Râmnicu Vâlcea, IITPIC Bucharest

 

Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.

Nicolae Sfetcu

 

Programul Nuclear Național, studiile institutelor de specialitate și tratativele comerciale cu alte țări, pe baza condițiilor sociale, economice și politice existente în România și din punct de vedere geopolitic, au condus la crearea institutelor naționale orientate spre dezvoltarea unui sistem nuclear național în care apa grea urmează să joace un rol important.

În România au existat și există numeroase instituții din domeniul nuclear cu activitate de cercetare științifică și tehnologică în acest domeniu, inclusiv unități de învățământ cu facultăți și secții special dedicate domeniului nuclear, precum Universitatea Politehnica din București (Ghizdeanu et al. 2004) și Facultatea de Fizică din cadrul Universității București cu secția de Fizică Tehnologică. (Glodeanu 2007)

În 1968, după retragerea profesorului Horia Hulubei de la conducerea IFA, funcția a fost preluată de profesorul Ioan Ursu, care a continuat și dezvoltat conceptele predecesorului său pentru dezvoltarea energeticii nucleare, și a creat Institutul de Tehnologii Nucleare (ITN) de la Pitești, care s-a transformat ulterior în Institutul de Reactori Nucleari Energetici. La Uzina G de la Râmnicu Vâlcea, Marius Peculea a înființat stația pilot pentru dezvoltarea tehnologiilor de producere a apei grele pe baza rezultatelor obținute la IFA de la Cluj. (Frangopol 2008, 28)

Întreprinderea de pompe Bucuresti, în perioada 1965-1989 a fost implicată în cercetarea aplicativă din domeniul mecanicii solidului deformabil pentru rezolvarea unor probleme specifice, prin măsurări tensometrice în regim static şi dinamic, și cercetări fotoelastice pentru determinarea stării de tensiune în structuri sau elemente de rezistență. Astfel, au fost efectuate măsurări de vibrații și ale frecvențelor, accelerațiilor, vitezelor și deplasărilor în soluri, construcții și fundații de mașini, produse de explozii controlate, de ciocane de forjă, compresoare și pompe, în vederea amplasării fabricii de apă grea. Multe din aceste studii au fost realizate de catedrele de rezistența materialelor în colaborare cu laboratoare din institute de cercetări, și cu suportul institutelor de cercetări departamentale și ale Academiei Române. (Spinei 2019)

În activitatea de cercetare, Institutul de Cercetare pentru Componente Electronice (ICCE) a derulat contracte de cercetare prin microproducţie a unor componente în regim special (”G”) pentru componentele electronice necesare fabricii de apă grea, cu suportul cadrelor didactice din Facultatea de Automatică. (Spinei 2018)

Marius Peculea, în Interfață între știință și tehnologie – Un exemplu de caz, (Peculea 2010, 65) a evidențiat legătura strânsă și complementaritatea dintre cercetarea științifică și cea tehnologică în cazul specific al fabricării apei grele prin schimbul izotopic H2S-H2O cu ajutorul coloanelor GS:

  • spațiul de schimb izotopic (taler):
    • în cercetarea științifică, este definit ca un element de echilibrare izotopică
    • în cercetarea tehnologică, reprezintă un element bine definit având ca scop realizarea unei suprafețe de contact cât mai mare între lichid și gaz
  • modelarea matematică:
    • în cercetarea științifică se urmărește intimitatea fenomenului
    • în cercetarea tehnologică interesează doar curgerea celor două fluide
  • comportarea spațiului de schimb:
    • în cercetarea științifică se poate determina, prin iterație numărul de talere teoretice
    • în cercetarea tehnologică se determină performanța coloanei de separare din diagrama caracteristică
  • încărcarea specifică a spațiului de schimb:
    • în cercetarea științifică se urmărește comportarea procesului prin instalațiile pilot de laborator
    • în cercetarea tehnologică este preocupată de obținerea de performanțe a coloanelor de separare izotopică

Peculea completează aceste cercetări cu o etapă la fel de importantă, proiectarea fabricii de apă grea, care se ocupă de documentația tehnică de execuție și costuri, numind cele trei instituții cu rol major din aceste trei etape în construirea și funcționarea fabricii de apă grea:

Cercetarea științifică Cercetarea tehnologică Proiectare
Studiul procesului Studiul instalației Proiectul instalației industriale
Pilot de laborator Pilot industrial Asistență pe timpul execuției
IFA – Cluj Uzina G Râmnicu Vâlcea IITPIC București

Tabelul 3. Corelarea între cercetarea științifică, cercetarea tehnologică, și proiectare (Sursa: (Peculea 2010, 68), modificată)

Conform lui (Nică 2016), principalii proiectanți implicați în construirea fabricii de apă grea au fost:

  • I.T.P.I.C. București (Institutul de Inginerie Tehnologică şi Proiectare în Industria Chimică), ca proiectant general
  • P.A. București (Institutul de Proiectări pentru Automatizări)
  • S.L.G.C. București pentru apa de proces)
  • C.S.I.T.E.E. București (compresoare centrifugale pentru hidrogen sulfurat)
  • C.S.I.T. Faur București (compresoare cu piston pentru lichefierea hidrogenului sulfurat)
  • C.I.T.P.V. București (pompele speciale de apă cu hidrogen sulfurat şi ventilatoare)
  • Proiectanții uzinelor furnizoare de utilaje, materiale de montaj, echipamente electrice şi de automatizare.
  • Proiectanții constructorilor şi montorilor.

IFA Cluj

În 1949 se înființează, la București, Secția de Fizică a Academiei Române.

În 1950 ia naștere, la Cluj-Napoca, Secția de Fizică a Filialei Academiei Române.

În 1956 se înființează, la București, Măgurele, Institutul de Fizică Atomică (IFA), iar Secția de Fizică din Cluj a Academiei devine filială a IFA București. (INCDTIM 2022)

Cercetările privind apa grea au debutat în anul 1958.

Pilotul de laborator pentru cercetarea experimentală a separării izotopice a fost construit aici sub coordonarea lui Marius Peculea care ajunge la institut în 1959, este prima instalație pentru separarea apei grele realizată în România, în un proces de separare la două temperaturi (biterm). Ideea originală a fost de a completa „procesul biterm“ cu un proces la două presiuni, proces denumit de inventatorul său proces „biterm-bibar“, cu performanțe superioare față de sistemul ”biterm” de două temperaturi, o premiera mondiala la nivelul anului 1968. (Tãnãsescu 2007)

În 1970, Secția IFA din Cluj devine unitate cu gestiune economică proprie sub denumirea de Institutul de Izotopi Stabili, având ca obiect de activitate efectuarea de cercetări și dezvoltarea de tehnologii privind producerea de apă grea, izotopi stabili, proiectarea și producerea de aparatură științifică pentru aplicațiile izotopilor stabili. (INCDTIM 2022)

În prima etapă cercetările au avut ca obiect prospectarea surselor de deuteriu, elaborarea de metode de analiză a deuteriului, și elaborarea unei metode de separare a deuteriului. Pentru analiza deuteriului s-au pus la punct: metode densimetrice pentru analiza izotopică totală a apei (D/H) utilizând o variantă a metodei picăturilor cu performanțe superioare celor obținute pe plan mondial, metode optice cu spectrometru Fabry-Perot cu baleiaj magnetostrictiv și prin variație de presiune, și cromatografia în faza gazoasă. Cercetările începute la IFA București în anul 1958 au fost îmbunătățite prin cromatografie. Pentru separarea izotopică, experimentată pe un pilot de laborator, s-a optat pentru metoda schimbului izotopic dintre apă și hidrogen, dezvoltându-se în paralel cercetări legate de utilizarea hidrogenului ca sursă de energie. Institutul a fost singurul constructor de spectrometre de masă din țară, utilizate pentru măsurători de concentrații de deuteriu în domeniul concentrațiilor naturale, în regim dinamic, studiului reacțiilor ion-moleculă, și analize izotopice și chimice în probe gazoase și lichide. (Văsaru 2011)

Toate aceste cercetări de la Cluj au fost clasificate ca strict secret.

În 1977, Institutul de Izotopi Stabili își schimbă denumirea în Institutul de Tehnologie Izotopică și Moleculară ITIM Cluj-Napoca, în subordinea Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară;

În 1999, prin reorganizarea ITIM Cluj-Napoca, ia ființă Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare INCDTIM Cluj-Napoca (HG 408/1999). (INCDTIM 2022)

Cercetările efectuate aici în primii ani de activitate au influențat decisiv alegerea filierei uraniu natural – apă grea în Program National Nuclear (PNN), (Peculea 2002, 3–15) materializându-se în două instalații pilot, una monotermă cu conversie de fază prin electroliză și una biterm liberă, operată la două temperaturi și la două presiuni, realizarea fiind testată cu succes şi la schimbul izotopic amoniac-hidrogen. (Hodor, Peculea, și Străulea 1973) Ele au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele și valorificarea ei la proiectarea și construcția fabricii de apă grea, atestând importanța cercetării fundamentale orientate. (Peculea 2002, 4)

Uzina G Râmnicu Vâlcea

În urma cercetărilor de la IFA Cluj privind separarea izotopică a apei grele pe cele două instalații pilot ale institutului, în 1969 s-a constituit o comisie pentru a analiza posibilitatea de industrializare a tehnologiei de separare a apei grele. Directorul Institutului de Proiectări pentru Industria Petrolului (IPIP) Ploiești s-a angajat în realizarea instalației pilot de la Uzina G din Râmnicu Vâlcea. Inițial a fost adoptată doar distilarea izotopică sub vid a apei, considerându-se necompetitivă la acea dată metoda schimbului izotopic apă – vapori de apă – hidrogen. În final s-a adoptat o etapă de separare primară prin schimbul izotopic la două temperaturi (biterm) între apă si hidrogenul sulfurat, și o etapă finală prin distilarea izotopică sub vid a apei. (Glodeanu 2007)

La 1 martie 1970, odată cu înființarea Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară (CSEN) drept coordonator al Programului National Nuclear (PNN), s-a aprobat și înființarea Uzinei G din Râmnicu Vâlcea. Pilotul uzinei era format din patru instalații: producerea sulfurii de sodiu, producerea hidrogenului sulfurat, distilarea izotopică sub vid a apei, și schimbul izotopic apă-hidrogen sulfurat la doua temperaturi. Instalațiile au fost omologate la data de 3 decembrie 1974 si prima apă grea de calitate nucleară de la Uzina G a fost produsă în 9 august 1976. După prima producție de la Uzina G s-a decis utilizarea integrală a tehnologiei românești. (Glodeanu 2007)

{10} Cercetarea în Uzina G s-a dezvoltat în patru direcții principale: tehnologie, calcul, laborator, inginerie, și verificarea pe uzina experimentală, (Ioniţă 2018, 11) cu accent pe:

  • procese de separare a gazelor, tehnologii de purificare și recuperare înaintată;
  • aparatura, metode și echipamente pentru controlul proceselor de separare izotopică;
  • tehnici, metode de comandă și control a instalațiilor complexe cu grad de risc sporit,

având ca scop principal în cadrul Programului National Nuclear tehnologiile pentru producerea, separarea și reconcentrarea apei grele, aparatura de analiză, asistență tehnică și expertizare, monitorizare și analize de mediu. (Ștefănescu 2017, 132)

Uzina G a oferit soluții inovatoare, noi materiale îmbunătățite și dezvoltarea de echipamente specifice, în principal prin coloana de echilibru, studiul curgerii hidrodinamice pe plăci, tehnologia de pasivare a aliajului de oțel carbon, tehnologia de pasivare prin folosirea piritei (Brevetul nr. 90 3821/1986), (Peculea, Beca, și Ștefănescu 1998) compresorul cu hidrogen sulfurat. (Ioniţă 2018, 14)

Marius Peculea apreciază faptul că CSEN, MICh și CNST (Consiliul National de Știință și Tehnologie), contrar unui act normativ din 1979, au menținut independența în activitate a Uzinei G sub coordonarea CSEN. (Glodeanu 2007)

După 1979, prin cercetările tehnologice de la Uzina G s-au găsit multe soluții la problemele puse de construcția și funcționarea fabricii de apă grea, precum pasivarea prin piritizare, a otelului carbon G52/28 al coloanelor GS, stabilitatea in funcționare a talerelor coloanelor de schimb izotopic, tehnologia de separare prin schimb izotopic la doua temperaturi (biterm) prin introducerea unei coloane de echilibrare izotopică (o noutate pe plan mondial), etc. (Glodeanu 2007, 128) Iar cercetările privind hidrodinamica interfeței de separare izotopică au crescut performanța talerelor reale astfel încât apa grea produsă la Drobeta Turnu Severin este considerată ca fiind cea mai pură apă grea, atât izotopic cât și chimic. (Peculea 2019, 25)

În 1988 a fost emis brevetul tehnologic pentru apă grea, pe baza cererii depuse în 1976, acesta fiind folosit pentru proiectarea și construirea instalației de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin. (ICSI Râmnicu Vâlcea 2020, 6)

În cartea În sfârșit, Adevărul a gen. Victor Atanasie Stănculescu, acesta afirmă că „Bazele stației pilot pentru obținerea apei grele de la Vâlcea au fost puse prin anii ’60 sub îndrumarea Direcției de Informații Externe, imediat ce agentul Brigăzii Speciale TS Polihroniade, nume de cod „Poly“, reușise să aducă tehnologia de fabricație a apei grele de la o uzină de undeva din Savannah River — Statele Unite. Brigada Specială TS (ulterior SD) era un compartiment specializat în spionaj economic, în cadrul Direcției de Informații Externe.” (Stănculescu 2009) Mircea Turtureanu, fostul director al IITPIC București, afirmă că, deși a căutat date suplimentare, nu a găsit confirmări suplimentare privind acest aspect. (Turtureanu 2016)

Tehnologia rezultată prin cercetările de la Uzina G diferă substanțial de cea folosită la Savannah River Plant, printre îmbunătățiri Peculea enumerând: modificarea legăturilor între etajele instalației mărind stabilitatea în funcționare și un reglaj simplu și sigur, talere perforate mult mai simple decât cele cu clopoței, umidificarea și dezumidificarea hidrogenului sulfurat direct în baza coloanelor, coloanele de distilare izotopică echipate cu umplutura B7 reducând volumul instalației fără o altă prelucrare ulterioară. (Peculea 2019)

Umplutura mixtă de la instalația de distilare este protejată de brevetul Nr. 113218.C1(1999). (Peculea 2002, 5) Instalația pentru producerea etalonului de apă grea dezvoltată la Uzina G, de concentrație izotopică 99,995% ±0,002% D/(H + D), este protejată de 4 brevete de invenție, permițând uzinei să primească autorizația de producere şi comercializare a etalonului de apă grea. (Peculea 2019, 37)

Printre brevetele obținute în Uzina G în cercetările privind obținerea apei grele, se numără: (ICSI Râmnicu Vâlcea 2020)

  • 62367 „Procedeu și instalație de obținere în flux continuu a hidrogenului sulfurat de înaltă puritate”
  • 62368 „Procedeu de curățire a unei instalații biterme de schimb izotopic H2S-H2O”
  • 62370 „Procedeu de fabricare a apei grele prin schimb biterm H2S-H2O”
  • 62374 „Coloană de distilare izotopică cvasi adiabatică”
  • 62375 „Procedeu și dispozitiv de reglare a refluxului pentru coloane de distilare”
  • 62377 „Procedeu de fabricare a sulfurii de sodiu”
  • 62378 „Procedeu de fabricare a hidrogenului sulfurat în sistem discontinuu”
  • 62379 „Procedeu și instalație de fabricare a apei grele prin schimb izotopic biterm H2S-H2O”
  • 69866 „Procedeu de oxidare a suprafețelor produselor metalice”
  • 76953 „Dispozitiv de control asimetric pentru protecția anti-pompaj a unui compresor centrifugal”
  • 78668 „Procedeu și instalație pentru purificare a apelor reziduale de la fabricarea hidrogenului sulfurat”
  • 83372 „Plutitor pentru traductor de măsurare a nivelului de lichid coroziv la presiune şi temperatură ridicată”
  • 90073 „Dispozitiv pentru diminuarea efectului de plângere a talerelor multi-deversor”
  • 90131 „Analizor de ioni pentru analiza izotopică a hidrogenului”
  • 90382 „Procedeu și instalație pentru formarea unei depuneri protectoare cu conținut ridicat de pirită în instalațiile de schimb izotopic biterm”
  • 90566 „Umplutură ordonată pentru echiparea coloanelor de separare a izotopilor”
  • 90567 „Umplutură ordonată pentru echiparea coloanelor de separare a izotopilor”
  • 93471 „Procedeu de recuperare rapidă a hidrogenului sulfurat în instalațiile industriale”
  • 95871 „Metodă şi aparat pentru măsura rea conținutului de lichid în spumă”
  • 96678 „Presetupă cu film de lichid și bucșă flotantă”
  • 101759 „Procedeu pentru protecția suprafețelor din oțel carbon din instalațiile de fabricare a apei grele”
  • 107558 C1 „Umplutură catalitică pentru arderea amestecurilor stoichiometrice de hidrogen și oxigen”
  • 107842 C1 „Procedeu de preparare a catalizatorilor de platină hidrofobi”
  • 11 3386 C1 „Dispozitiv de etanșare mecanică pentru turbosuflante care vehiculează hidrogen sulfurat”
  • 113401 C1 „Dispozitiv de răcire a epruvetelor în vederea încercărilor la reziliență”
  • 114911 C1 „Procedeu de curățire chimică a țevilor de oțel”
  • 115129 C „Procedeu de obținere a unui adsorbant selectiv”
  • 115367 C „Procedeu de conservare a protecțiilor anticorozive formate din sulfuri de fier”

 

”Instalația pilot a funcționat mai bine de 10 ani. În tot acest timp, a fost o sursă de cunoștințe științifice, tehnologice și termo-energetice, care a permis formarea de experți români în domeniul apei grele.“ (Peculea 2007) (Turtureanu 2016, 59)

Marius Peculea

Marius-Sabin Peculea s-a născut în data de 13 aprilie 1926, la Cluj. În perioada 1944 – 1949 a urmat cursurile de inginerie ale Facultății de Electromecanica a Școlii Politehnice din Timișoara. În 1966 își ia doctoratul în specialitatea termodinamică, cu teza de doctorat ”Studiul termodinamic al coloanelor de separare, în flux continuu, cu trei fluide și temperaturi diferite de reacție”.

Funcții ocupate: (Conphys 2022)

  • Până în 1959: Uzina Tehnofrig Cluj – Șeful Serviciului de Studii și Proiectări, înființat de el în 1952
  • 1959 – 1963: ITIM Cluj-Napoca – Cercetător principal II
  • 1963 – 1970: ITIM Cluj-Napoca – Șef laborator
  • 1970 – 1994: Uzina “G” (INC-DTCI-ICSI) Rm. Vâlcea: Director
  • 1994 – 1999: Academia Română – Secretar General

 

Titluri științifice, grade profesionale:

  • Doctor in termodinamica (1966)
  • Doctor docent (1974)
  • Membru corespondent al Academiei Romane (1991)
  • Membru titular al Academiei Romane (1993)
  • Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice Cluj-Napoca (1995)
  • Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice de Construcții Bucuresti (1996)
  • Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (1996)
  • Membru al “Academiei Scientiarum at Artium Europaea” Salzburg (1996)
  • Membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România (1998)
  • Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea (1998)
  • Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanta (2000)
  • Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica din Timișoara (2002)

 

Realizări profesionale:

  • Publicații științifice si tehnice: lucrările sale abordează în special subiecte legate de separări izotopice (apa grea, tritiu) și termodinamică (criogenie, separări gaze), incluzând 6 cărți, 90 lucrări academice, 30 brevete de invenții, 88 rapoarte științifice, și 126 conferințe științifice.
  • A dezvoltat 4 tehnologii pentru separarea apei grele
  • 12 brevete de invenții premiate la saloanele internaționale de inventică (Conphys 2022)

 

Priorități pe plan mondial: (Ratcu 2017)

  • Proces de separare a deuteriului, prin schimb izotopic succesiv apă-hidrogen, în sistem „biterm-bibar” (la două temperaturi și la două presiuni) (1966)
  • Proces de separare a apei grele, prin schimb izotopic apă-hidrogen sulfurat, în sistem biterm (la două temperatori), cu coloana de echilibrare izotopică (1985).

 

Priorități științifice:

  • Modelarea proceselor de separare izotopică în sistem biterm și distilare.
  • Analiza exergetică a proceselor de separare izotopică.
  • Introducerea funcției tehnologice la analiza comparativă a proceselor de separare izotopică.
  • Definirea capacității reale față de capacitatea de proiect pentru o instalație de separare izotopică.
  • Introducerea diagramei t-T (de temperaturi) pentru calculul schimbătoarelor de căldură și a umidificatoarelor (schimb de căldură și masă).
  • Definirea talerului de schimb izotopic cu reacții succesive.
  • Introducerea cifrei „We” (Weber) în reprezentarea performanțelor talerelor de separare. (Ratcu 2017)

 

Expert al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), și specialist invitat la conferințe în domeniul apei grele în Germania, India, SUA, Canada, URSS, Libia, China, Pachistan

Activitate didactica: (Conphys 2022)

  • Institutul Politehnic din Cluj – Catedra de motoare termice: preparator universitar (1949 – 1950)
  • Universitatea Babeș Bolyai din Cluj: asistent universitar (1950 – 1952; 1954 – 1958)
  • Institutul de Construcții Bucuresti: lector universitar (1968 – 1971), profesor universitar la Catedra de Termodinamica, disciplinele Termodinamica Tehnică și Transfer de Căldură (1971- 1989), profesor universitar asociat (1989), conducător de doctorat in disciplina Termodinamica, specialitatea separarea izotopilor (1969)

 

Premii si distincții profesionale:

  • Premiul Academiei Române “Dragomir Hurmuzescu” (1981);
  • Ordinul Meritul Științific Cl. II (1974);
  • Ordinul Meritul Științific Cl. III (1981);
  • Medalia Meritul Științific (1969 si 1979);
  • Premiul “Ionel Purica” pentru contribuții în Energetica Nucleară (1993);
  • Premiul Special pentru contribuția la dezvoltarea Termotehnicii Românești (1995);
  • Diploma pentru contribuții deosebite în activitatea de cercetare-dezvoltare în energie (1995);
  • Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1996);
  • Ordinul “Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer (2000)
  • Cetățean de Onoare al Municipiului Rm. Vâlcea (2008) (Conphys 2022)

 

Conform lui (Tãnãsescu 2007),

”Ceea ce îl caracterizează pe Marius Peculea în toate aceste căutări într-un domeniu științific puțin accesibil pentru mulți, a fost spiritul său veșnic de a-și pune întrebări, de a răspunde criticilor aduse unui proces, cele mai multe dintre acestea nefiind însă ale „altora“, ci ale sale.”

În propriile cuvinte ale lui Marius Peculea:

„Am căutat să găsesc relația dintre factorul de separare care caracterizează un proces și prețul de cost al produsului. Specific pentru apa grea, am putut găsi aceasta relație introducând noțiunea de funcție tehnologică, care reprezintă cantitativ calitatea (inteligența) soluției tehnologice date pentru industrializarea unui proces“. (Tãnãsescu 2007)

IITPIC București

În 1977, institutele de proiectare din domeniul industriei chimice și petrochimice au fost unificate într-un singur institut – Institutul de Inginerie Tehnologică și Proiectare pentru Industria Chimică (IITPIC)

IITPIC București s-a ocupat de partea de proiectare a fabricii de apă grea, ca proiectant general, sub aspectele fezabilității fabricii, schemele de proiectare și instalare, metodologia și procedurile de calcul, modul de echipare a coloanelor de schimb cu talere, etc., preluând tehnologia deja existentă dezvoltată în cadrul Uzinei G.

Conform lui Mircea Turtureanu, fostul director de proiect, (Turtureanu 2016) condițiile de bază ale proiectului au fost ca tehnologia să fie cea dezvoltată la Uzina G, și toate materialele, utilajele și echipamentele să fie realizate în țară, cu excepția instalației de azot achiziționată din fosta RD Germania. A trebuit să se decidă asupra a trei aspecte înainte de a începe proiectarea efectivă: schema instalației de schimb izotopic (Brevetul nr. 74088/29.03.1980 cu titlul ”Instalație pentru separarea deuteriului prin schimb izotopic“), numărul de linii de fabricație (în final s-au decis patru linii de fabricație / module) și modul de cuplare a coloanelor, și problema coroziunii coloanelor de schimb izotopic de către hidrogenul sulfurat (rezolvarea acestei probleme fiind prin piritizare și caracteristici speciale ale oțelului utilizat) (Turtureanu 2016)

Studiile geotehnice s-au realizat cu ajutorul unui institut de specialitate de prospecțiuni și îmbunătățiri funciare, ISPIF București, iar pentru soluții privind eliminarea substanțelor organice din apa de proces s-a apelat la Institutul de Studii și Proiectări Hidrotehnice (ISPH). Proiectul de automatizări a fost realizat de Institutul de Proiectări Automatizări (IPA). Pentru prevenirea incidentelor accidentelor datorate scăpărilor necontrolabile de hidrogen sulfurat în atmosferă, s-au efectuat studii specifice cu ajutorul Institutului de Meteorologie și Hidrologie (IMH). (Turtureanu 2016, 252)

În 1991, în baza Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, prin H.G. nr.156/07.03.1991, se înființează societatea comercială IPROCHIM S.A. București, prin preluarea integrală a activului și pasivului Institutului de Inginerie Tehnologică și Proiectare pentru Industria Chimică – IITPIC – București.

Bibliografie

  • Conphys. 2022. „CV – Marius Peculea”. http://www.conphys.ro/cv/CV_M_Peculea.pdf.
  • Frangopol, T. 2008. „Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Destinul unui centru de excelenłă”. STUDII DE ŞTIINłĂ ŞI CULTURĂ IV (15). https://docplayer.net/41177359-Studii-de-stiinla-si-cultura.html.
  • Ghizdeanu, E.N., M.C. Dumitrescu, A.R. Budu, și A.O. Pavelescu. 2004. Young generation in Romanian nuclear system – Romanian nuclear organizations implication in nuclear knowledge management at University „Politehnica” of Bucharest – Results and expectations. International Atomic Energy Agency (IAEA): IAEA.
  • Glodeanu, Florian. 2007. „De La Atom La Kilowat În România”. https://www.academia.edu/16656571/DE_LA_ATOM_LA_KIILOWAT_in_ROMANIIA.
  • Hodor, I., M. Peculea, și R. Străulea. 1973. „Continuous Isotopic Exchange column for Hydrogen-Water or Hydrogen-Ammonia”. Isotopenpraxis Isotopes in Environmental and Health Studies 9 (1): 6–10. https://doi.org/10.1080/10256017308623144.
  • ICSI Râmnicu Vâlcea. 2020. „Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice ICSI Râmnicu Vâlcea – 50 de ani de existență”. https://www.icsi.ro/wp-content/uploads/2021/05/Catalog-50-de-ani.pdf.
  • INCDTIM. 2022. „Istoric”. INCDTIM (blog). 2022. http://ro.itim-cj.ro/strategii/istoric/.
  • Ioniţă, Gheorghe. 2018. „Main Contribution of “G” Plant to Developing of Romanian Technology for Heavy Water Production”. Progress of Cryogenics and Isotopes Separation 21 (1). https://www.energ-en.ro/pages/article/30.
  • Kuhn, Thomas S. 1996. The Structure of Scientific Revolutions (versiunea 3rd edition). 3rd edition. Chicago, IL: University of Chicago Press.
  • Nică, Marcel. 2016. Apa grea – Drobeta. Tipo Radical.
  • Peculea, Marius. 2002. „Critica schimbului izotopic apă-hidrogen – studiu de caz”. Progress of Cryogenics and Isotopes Separation, nr. 9+10. https://www.energ-en.ro/assets/pdfsc/3ffbc587652f4e736b735aed8b9f70ed.pdf.
  • ———. 2007. Apa grea: motivaţia tehnologiei româneşti. Editura Academiei Române.
  • ———. 2010. Interfata intre stiinta si tehnologie. Editura AGIR. https://www.agir.ro/carte/interfata-intre-stiinta-si-tehnologie-110622.html.
  • ———. 2019. Navigând spre apa grea. Editura AGIR.
  • Peculea, Marius, T. Beca, și Ioan Ștefănescu. 1998. „Proceeding and installation for heavy water production in bithermal system, RO Patent No. 113 230 C1”.
  • Ratcu, Elena. 2017. Omul Marius Peculea. Inregistrarea unei marturisiri. Editura AGIR.
  • Spinei, Victor. 2018. Civilizaţia Românească 12 – Ştiinţa și Tehnologia Informaţiei în România. Editura Academiei Române.
  • ———. 2019. Civilizaţia Românească 24 – Istoria Tehnicii Şi A Industriei Româneşti – Vol. 1 – Mecanica, Tehnicile De Prelucrare Şi Construcţiile. Editura Academiei Române.
  • Stănculescu, Victor Atanasie. 2009. In sfarsit, adevarul… Editura RAO. https://www.libris.ro/in-sfarsit-adevarul-generalul-victor-rao973-54-0150-4.html.
  • Ștefănescu, Ioan. 2017. „Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare Pentru Tehnologii Criogenice Și Izotopice”.
  • Tãnãsescu, Florin Teodor. 2007. „Acad. Marius Sabin Peculea – Parintele apei grele românesti”. Univers Ingineresc, nr. 393.
  • Turtureanu, Mircea. 2016. Istoria proiectului „Apa grea – România”. Editura AGIR. http://www.edituraagir.ro/carte+istoria_proiectului_apa_grea_-_romania_341.html.
  • Văsaru, Gh. 2011. „Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare din Cluj-Napoca – 6o de ani de existenţă –”. Curierul de fizică XXIV (69): 12–14.

 

CC BY 4.0Acest articol este licențiat în Acces Deschis (Open Access) sub Creative Commons, Atribuire – Partajare în Condiții Identice 4.0 Internațional (CC BY-SA 4.0). Pentru a vedea o copie a acestei licențe, vizitați https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro

  1. Virgil Ciuca
    |

    Ce s-a intamplat cu institutele de cer etzrinucleare din Romania?
    Mai producem apa greaa?
    Ce tRi si “armate” au furst proiectele si rezultatele cercetsrilor nuclear din Romanis si cum pot fi ele recuperate prin miracle pasnice?@

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *