Conflict de interese în publicarea academică

Conflictele de interese (CDI) apar adesea în publicarea academică. Astfel de conflicte pot cauza fapte greșite și le pot face mai probabile. Standardele etice în publicarea academică există pentru a evita și a face față conflictelor de interese, iar domeniul continuă să dezvolte noi standarde. Standardele variază între reviste și sunt aplicate neuniform. Potrivit Comitetului Internațional al Editorilor de Reviste Medicale, „autorii au responsabilitatea de a evalua integritatea, istoria, practicile și reputația revistelor cărora le trimit manuscrise”.

Conflictele de interese cresc probabilitatea apariției unor părtiniri; ele pot dăuna calității cercetării și binelui public (chiar dacă sunt divulgate). Conflictele de interese pot implica sponsori de cercetare, autori, reviste, personalul revistei, editori și evaluatori.

Evitare, dezvăluire și urmărire

Evitarea conflictelor de interese și schimbarea structurii instituțiilor pentru a le face mai ușor de evitat sunt susținute frecvent. Unele politici de etică instituțională interzic cadrelor universitare să intre în anumite tipuri de CDI, de exemplu interzicându-le să accepte cadouri de la companii legate de munca lor. Educația în managementul etic la CDI este, de asemenea, un instrument pentru evitarea problemelor CDI.

Dezvăluirea CDI a fost dezbătută încă din anii 1980; există un consens general în favoarea dezvăluirii. Există, de asemenea, opinia conform căreia preocupările privind CDI și unele dintre măsurile luate pentru a le reduce sunt excesive.

Criticile politicilor de divulgare includ:

• autorii care dezvăluie CDI se pot simți presați să își prezinte cercetarea într-un mod mai părtinitor pentru a compensa;
• dezvăluirea poate descuraja colaborarea academic-industrie benefică;
• dezvăluirea poate scădea încrederea publicului în cercetare;
• cercetătorii care și-au dezvăluit CDI-ul se pot simți autorizați să se comporte imoral;
• dezvăluirea poate fi considerată un semn de onestitate sau expertiză și, astfel, crește încrederea;
• unele tipuri de CDI pot avea mai multe șanse decât altele să treacă neobservate sau neraportate;
• conștientizarea unui CDI nu face oamenii imuni la a fi influențați de părtinire; în general, oamenii nu ignoră suficient sfaturile părtinitoare;
• dezvăluirea descurajează judecarea lucrării numai pe baza meritelor sale;
• dezvăluirea cauzează un control mai intens pentru fapte greșite.

Deși dezvăluirea este favorizată pe scară largă, alte măsuri de gestionare a CDI beneficiază de un sprijin mai restrâns. Unele publicații susțin opinia că anumite CDI descalifică oamenii din anumite roluri de cercetare; de exemplu, că testarea medicamentelor ar trebui să fie făcută numai de persoane care nici nu dezvoltă medicamente și nici nu sunt finanțate de producătorii lor.

Conflictele de interese au fost, de asemenea, considerate ca un factor statistic care confundă dovezi, care, prin urmare, trebuie măsurate cât mai precis posibil și analizate, necesitând dezvăluirea care poate fi citită de mașină.

Codurile de conduită

Jurnalele au politici individuale de etică și coduri de conduită; există, de asemenea, unele standarde voluntare între jurnale.

Comitetul Internațional al Editorilor de Reviste Medicale (ICMJE) publică Recomandări pentru desfășurarea, raportarea, editarea și publicarea lucrărilor academice în reviste medicale și o listă a revistelor care se angajează să le urmeze. Ghidul stabilește reguli detaliate pentru declararea conflictului de interese de către autori. Mai spune; „Toți participanții la procesul de evaluare și publicare peer-review – nu numai autorii, ci și recenzorii colegiali, editorii și membrii consiliului editorial al revistelor – trebuie să ia în considerare conflictele lor de interese atunci când își îndeplinesc rolurile în procesul de revizuire și publicare a articolelor și trebuie să dezvăluie toate relațiile care ar putea fi privite ca potențiale conflicte de interese”. Aceste recomandări au fost criticate și revizuite pentru a elimina lacunele care permit nedezvăluirea conflictelor de interese.

Consiliul Editorilor de Știință publică o Carte albă privind etica publicării. Citând ICMJE că „toți participanții la procesul de evaluare inter pares și de publicare trebuie să dezvăluie toate relațiile care ar putea fi privite ca potențiale conflicte de interese”, acesta recomandă cu căldură dezvăluirea CDI pentru sponsori, autori, recenzori, reviste și personalul editorial.

Orientările privind bunele practici de publicare (GPP), care acoperă cercetările medicale sponsorizate de industrie, sunt publicate de către Societatea Internațională a Profesioniştilor în Publicaţii Medicale.

Comitetul pentru Etica în Publicații (COPE) publică un cod de conduită care declară: „aici trebuie să existe definiții clare ale conflictelor de interese și procese pentru gestionarea conflictelor de interese ale autorilor, recenzenților, revistelor și editorilor, indiferent dacă sunt identificate înainte sau după publicare”.

Principiile de transparență și cele mai bune practici în publicarea academică ale Asociației Editorilor Academici cu Acces Deschis au scopul de a separa revistele legitime de editorii prădători și definește un standard minim; politici clare și clar formulate privind CDI.

Un raport din 2009 al Institutului de Medicină al SUA despre CDI medical afirmă că politicile de conflict de interese ar trebui să fie judecate în funcție de proporționalitate, transparență, responsabilitate și corectitudine; acestea ar trebui să fie eficiente și direcționate, cunoscute și înțelese, să identifice în mod clar cine este responsabil de monitorizare, aplicare și modificare și să se aplice în mod egal tuturor celor implicați. Se recomandă, de asemenea, revizuirea de către comitetele de conflict de interese, iar lipsa de transparență și declarația CDI în elaborarea liniilor directoare CDI criticate.

Începând cu 2015, politicile revistelor CDI nu au adesea prevederi de aplicare. Obligațiile de divulgare a CDI au fost legiferate; un exemplu de astfel de legislație este Actul Sunshine privind plățile medicale din SUA, dar aceste legi nu se aplică în mod specific revistelor.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)