Crearea de conexiuni - Cercetarea sociologică: consumul de alimente

Agricultura și consumul local: cum ar putea privi perspectivele sociologice consumul de alimente

Consumul de alimente este un loc obișnuit, o întâmplare zilnică, dar poate fi asociat și cu momente importante din viața noastră. Mâncatul poate fi o acțiune individuală sau de grup, iar obiceiurile și tradițiile alimentare sunt influențate de culturile noastre. În contextul societății, sistemul alimentar al națiunii noastre se află în centrul a numeroase mișcări sociale, probleme politice și dezbateri economice. Oricare dintre acești factori ar putea deveni subiect de studiu sociologic.

O abordare structural-funcțională a temei consumului alimentar ar putea fi interesată de rolul industriei agricole în economia națiunii și a sistemului social în ansamblu. Producția de alimente este un exemplu principal al funcției de adaptare a lui Talcott Parsons: modul în care sistemele umane se adaptează la sistemele de mediu. În această privință, structural-funcționalistul ar fi interesat de potențialul dezechilibru în relația om/mediu care a rezultat din creșterea populației și intensificarea producției agricole — de la primele zile ale agriculturii cu muncă manuală până la agrobusiness mecanizat modern. În multe privințe, preocupările ecologiștilor și ale altora, cu privire la relația distructivă dintre agricultura industrială și ecosistem, sunt rezultatul unui sistem disfuncțional de adaptare. Conceptul de agricultură durabilă, promovat de Michael Pollan (2006) și alții, indică schimbările necesare pentru a readuce interfața dintre oameni și mediul natural la o stare de echilibru dinamic.

Un sociolog care privește consumul de alimente printr-o lentilă interacționistă simbolică ar fi mai interesat de subiectele la nivel micro ale sensului comun al alimentelor, cum ar fi utilizarea simbolică a alimentelor în ritualurile religioase, atitudinile față de mâncare din restaurantele fast-food sau rolul pe care îl joacă în interacțiunea socială a unei cine în familie. Această perspectivă ar putea studia și interacțiunile dintre membrii grupului care se identifică pe baza unei anumite diete, cum ar fi veganii (oameni care nu mănâncă deloc carne sau produse lactate) sau locavori (oameni care se străduiesc să mănânce alimente produse local). Preocuparea din ce în ce mai mare pe care oamenii o au față de alimentația lor vorbește despre modul în care viața corpului biologic este la fel de mult o realitate simbolică, interpretată în cadrul discursurilor contemporane despre riscurile pentru sănătate și frumusețe, cât și o realitate biologică.

Un sociolog critic ar putea fi interesat de diferențele de putere prezente în reglementarea industriei alimentare, explorând unde dreptul oamenilor la informare se intersectează cu interesul corporațiilor pentru profit și modul în care guvernul mediază aceste interese. Sociologii critici ar putea fi, de asemenea, interesați de puterea și neputința experimentate de fermierii locali față de marile conglomerate agricole. În documentarul Food Inc., situația dificilă a fermierilor rezultată din brevetarea de către Monsanto a tehnologiei semințelor este descrisă ca un produs al corporatizării industriei alimentare. Un alt subiect de studiu ar putea fi modul în care nutriția și dieta variază între diferitele clase sociale. Industrializarea lanțului alimentar a creat alimente mai ieftine ca niciodată, dar cu compromisul că cei mai săraci oameni din societate mănâncă alimente cu cel mai puțin conținut nutrițional.

Referințe

Parsons, T. (1961). Theories of society: Foundations of modern sociological theory. New York: Free Press.
Pollan, Michael. (2006). The omnivore’s dilemma: A natural history of four meals. New York: Penguin Press.