Termenii sex și gen nu au fost întotdeauna diferențiați în limba engleză. Abia în anii 1950, psihologii americani și britanici și alți profesioniști care lucrau cu pacienți intersexuali și transsexuali au început oficial să facă distincția între sex și gen. De atunci, profesioniștii psihologi și fiziologici au folosit din ce în ce mai mult termenul de gen (Moi, 2005). Până la sfârșitul secolului al XX-lea, extinderea utilizării adecvate a termenului de gen la limbajul de zi cu zi a devenit mai dificilă, în special în ceea ce privește limbajul juridic. Într-un efort de a clarifica utilizarea termenilor sex și gen, judecătorul Curții Supreme a SUA Antonin Scalia a scris într-un briefing din 1994: „Cuvântul gen a dobândit conotația nouă și utilă a caracteristicilor culturale sau atitudinale (spre deosebire de caracteristicile fizice) distinctive pentru sexe. Adică, genul este pentru sex, așa cum feminin este pentru femeie și masculin este pentru bărbat” (J.E.B. v. Alabama, 144 S. Ct. 1436 [1994]). Judecătoarea Curții Supreme, Ruth Bader Ginsburg, a avut o părere diferită. Vizând cuvintele ca fiind sinonime, ea le-a schimbat liber în briefing-urile sale, pentru a evita ca cuvântul „sex” să apară prea des. Se crede că secretarul ei a susținut această practică sugerând lui Ginsberg că „acei nouă bărbați” (ceilalți judecători de la Curtea Supremă), „aud acest cuvânt și prima lor asociere nu este așa cum vrei tu să gândească” (Case, 1995). ).
În Canada, nu au existat aceleași deliberări formale cu privire la semnificațiile legale ale sexului și genului. Distincția dintre sex ca atribut fiziologic și gen ca atribut social a fost folosită fără controverse. Cu toate acestea, lucrurile pot deveni puțin complicate atunci când „sexul” biologic este considerat pur și simplu un fapt natural, mai ales în cazul transsexualilor (Cowan, 2005). De exemplu, în Columbia Britanică, persoanele care au o operație pentru a-și schimba sexul anatomic pot solicita, prin prevederile Legii privind statisticile vitale, să li se schimbe certificatul de naștere pentru a reflecta sexul lor postoperator. Dacă o persoană s-a născut bărbat, înseamnă asta că, după operație, acea persoană este considerată pe deplin femeie în ochii legii? În cazul din 2002 Nixon v. Vancouver Rape Relief Society, de la un bărbat la o femeie transsexual, Kimberly Nixon a introdus o cerere la B.C. Tribunalul pentru Drepturile Omului că a fost discriminată de către Societatea de Ajutorare a Violului din Vancouver (VRR) atunci când cererea ei de a fi voluntar ca ajutor a fost respinsă. Controversa nu a fost legată de faptul dacă Kimberly era femeie, ci dacă era suficient de femeie pentru această funcție. VRR a susținut că, deoarece Kimberly nu a crescut ca femeie, ea nu avea experiența de viață necesară ca femeie în societatea patriarhală pentru a consilia femeile victime ale violului. B.C. Tribunalul pentru Drepturile Omului a decis împotriva VRR, constatând că au discriminat-o pe Kimberly ca transsexual. Hotărârea a fost anulată de Curtea Supremă din Columbia Britanică, care a susținut că Legea „nu a abordat toate consecințele juridice potențiale ale intervenției chirurgicale de schimbare a sexului” (Cowan, 2005, p. 87). Instanța a recunoscut că semnificația atât a sexului, cât și a genului variază în diferite contexte. Cazul este în prezent atacat.
Aceste probleme juridice dezvăluie că chiar și experiența umană care se presupune a fi biologică și personală (cum ar fi auto-percepția și comportamentul nostru) este de fapt o variabilă definită social de cultură. Întrebarea „ce face o femeie” în cazul Nixon v. Vancouver Rape Relief Society este o chestiune de luare a deciziilor juridice la fel de mult ca o chestiune de biologie sau experiență trăită.
Referințe
- Case, M.A. (1995). Disaggregating gender from sex and sexual orientation: The effeminate man in the law and feminist jurisprudence. Yale Law Journal, 105(1):1–105.
- Cowan, Sharon. (2005). ‘Gender is no substitute for sex’ : A comparative human rights analysis of the legal regulation of sexual identity. Feminist Legal Studies, 13:67–96.
- J.E.B. v. ALABAMA 114 S.Ct. (1419/1994). United States Supreme Court, 1 Race & Ethnic Anc. L. Dig. 57 (1995).
- Moi, T. (2005). Sex, gender and the body. New York: Oxford University Press.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Lasă un răspuns