Când a murit în 2008, Ted Rogers Jr., pe atunci CEO al Rogers Communications, era al cincilea cel mai bogat individ din Canada, deținând active în valoare de 5,7 miliarde de dolari. În autobiografia sa (2008), el și-a atribuit succesul unei dispoziții de a-și asuma riscuri, de a munci din greu, de a încălca regulile, de a fi mereu în căutarea oportunităților și de a fi dedicat dezvoltării afacerii. În multe privințe, el s-a văzut ca un miliardar care a început de la zero, a profitat de oportunități și a creat o afacere din proprie inițiativă.
(Mașina pe care o conduce o persoană poate fi văzută ca un simbol al banilor și al puterii. Ce înseamnă un Rolls-Royce despre proprietarul său? De ce?)
Totuși, povestea lui Ted Rogers nu este chiar o poveste de la zero spre bogăție. Bunicul său, Albert Rogers, a fost director la Imperial Oil (Esso), iar tatăl său, Ted Sr., a devenit bogat când a inventat un tub cu vid de curent alternativ pentru radiouri în 1925. Ted Rogers Sr. a trecut de la această invenție la fabricarea de radiouri, deținerea unui post de radio și obținerea unei licențe pentru difuzarea TV.
(Statuia lui Ted Rogers cu Centrul Ted Rogers pentru Cercetarea Inimii în fundal. Cine este monumentalizat în Canada și cine este uitat?)
Cu toate acestea, Ted Sr. a murit când Ted Jr. avea cinci ani, iar afacerile de familie au fost vândute. Mama lui l-a luat deoparte pe Ted Jr. când avea opt ani și i-a spus: „Ted, treaba ta este să-ți recapeți numele de familie” (Rogers, 2008). Familia era încă suficient de bogată încât să-l trimită la Upper Canada College, celebra școală privată care a educat și copiii din familiile Black, Eaton, Thompson și Weston. Ted a profitat de ocazia de la Upper Canada pentru a câștiga bani ca jucător de pariuri, luând pariuri pe cursele de cai de la ceilalți studenți. Apoi a urmat Facultatea de Drept din Osgoode Hall, unde se pare că secretara lui a mers la cursuri și a luat notițe pentru el. Și-a cumpărat un post de radio FM de timpuriu, când era încă la universitate, și a început în televiziunea prin cablu la mijlocul anilor 1960. La moartea sa, Rogers Communications valora 25 de miliarde de dolari. La acel moment, doar trei familii, Rogers, Shaws și Péladeau, dețineau o mare parte a serviciilor de cablu în Canada.
La celălalt capăt al spectrului se află membrii bandelor aborigene din Centrul de corecție din Saskatchewan, Canada (CBC, 2010). Programul CBC a remarcat că 85% dintre deținuții din închisoare erau de origine aborigenă, dintre care jumătate erau implicați în bande de aborigeni. În plus, profilul statistic al tinerilor aborigeni din Saskatchewan este sumbru, aborigenii reprezentând cel mai mare număr dintre cei care abandonează școala, victimele abuzului domestic, dependența de droguri și mediul de sărăcie a copiilor. În unele privințe, membrii bandei aborigene intervievați au fost ca Ted Rogers, în sensul că erau dispuși să profite de oportunități, să-și asume riscuri, să încalce regulile și să se dedice vocațiilor lor. Și ei aspirau să obțină banii care să le dea libertatea de a-și face propriile vieți. Cu toate acestea, așa cum a spus unul dintre deținuți, „singura slujbă pe care am avut-o vreodată a fost să vând droguri” (CBC, 2010). Consecința a fost căderea într-un stil de viață care a dus la alăturarea de o bandă, exmatriculat din școală, dezvoltând probleme de dependență și, în cele din urmă, a fost arestat și încarcerat. Spre deosebire de Ted Rogers, însă, deținutul a adăugat: „Nu am crescut cu cea mai bună viață” (CBC, 2010).
Cum înțelegem poveștile acestea divergente? Canada ar trebui să fie o țară în care oamenii pot munci din greu pentru a merge înainte. Este o societate „deschisă”. Nu există granițe formale sau explicite de clasă, gen, rasă, etnică, geografice sau alte granițe care să împiedice oamenii să se ridice în vârf. Oamenii sunt liberi să facă alegeri. Dar explică aceasta în mod adecvat diferența dintre șansele de viață care împart averile tinerilor aborigeni de cele ale familiei Rogers? Ce determină statutul social al unei persoane? Și cum direcționează sau limitează statutul social alegerile unei persoane?
Sociologul francez Pierre Bourdieu (1930-2002) a definit habitus ca fiind schemele, obiceiurile, sentimentele, dispozițiile și formele de know-how profund înrădăcinate pe care oamenii le dețin datorită mediilor sociale, culturilor și experiențelor de viață specifice (1990). Opțiunile sunt probabil întotdeauna „libere” într-un anumit sens formal, dar sunt, de asemenea, întotdeauna situate în habitus-ul cuiva. Membrii bandei aborigene manifestă o anumită inteligență stradală care le permite să supraviețuiască și să navigheze cu succes în lumea lor. Inteligența străzii își definește obiceiul și exercită o influență profundă asupra gamei de opțiuni pe care le pot lua în considerare — cartierele pe care știu să le evite, limbajele corpului care semnalează pericolul, valorile bunurilor ilicite, motivele diferiților actori stradali, rutinele interacțiunilor cu poliția etc. Habitusul afectează atât opțiunile de a se conforma grupului cu care se identifică sau de a se abate de la acesta. Ted Rogers a ocupat un habitus diferit, care a stabilit un set fundamental diferit de opțiuni pentru el în calea vieții sale. Cum sunt diferitele lumi de viață sau habitus distribuite în societate, astfel încât unele să întărească tiparele de privațiuni, în timp ce altele să ofere baza pentru accesul la bogăție și putere?
După cum a subliniat Bourdieu, habitus-ul este atât de profund înrădăcinat încât noi luăm realitatea lui ca fiind mai degrabă naturală decât ca un produs al circumstanțelor sociale. Acest lucru are efectul nefericit de a justifica inegalitățile sociale bazate pe credința că Ted Rogers-ii din toată lumea au fost înzestrați în mod natural și predispuși pentru succes, când de fapt succesul însuși este „predispus” de structurile subiacente de putere și privilegii.
Referințe
- Bourdieu, P. (1990). The logic of practice. Stanford, CA: Stanford University Press.
- CBC Radio. (2010, September 14). Part 3: Former gang members. The Current [Audio file].
- Rogers, T., & Brehl, R. (2008). Ted Rogers: Relentless. The true story of the man behind Rogers Communications. Toronto, ON: HarperCollins.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Istoria timpurie a cafelei
Descoperă originile fascinante ale cafelei – o poveste captivantă care a modelat istoria mondială.
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 1
Descoperiți esența filosofiei într-o carte accesibilă și cuprinzătoare!
Politica – Introducere în Politologie
Descoperă fundamentele politicii și ale științei politice!
Lasă un răspuns