Din punctul de vedere al pozitivismului, una dintre problemele sociologiei interpretative care se concentrează pe interacțiunile la nivel micro este că este dificil de generalizat din situații foarte specifice, care implică foarte puțini indivizi, pentru a face afirmații științifice sociale despre natura societății ca un întreg. Pericolul este că, deși textura bogată a vieții sociale față în față poate fi examinată în detaliu, rezultatele vor rămâne pur descriptive, fără nicio putere explicativă sau analitică. În discutarea detaliilor bogate ale ritualurilor și dinamicii autorității într-o bandă de stradă, poate un sociolog să tragă concluzii despre fenomenul bandelor de stradă în general sau să determine factorii sociali care îi determină pe indivizi să se alăture bandelor de stradă? Se poate trece de la o observație particulară la o afirmație generală despre societate?
În mod similar, este foarte dificil să ajungem la contextul istoric sau la relațiile de putere care structurează sau condiționează interacțiunile simbolice față în față. Perspectiva asupra vieții sociale ca domeniu spontan, nestructurat și neconstrâns de agenți și semnificații subiective are dificultăți în a explica modurile în care viața socială devine structurată și constrânsă. Accentul pus pe procesele de comunicare față în față și pe calitățile emergente sau spontane ale situațiilor sociale este incapabil să explice reproducerea relațiilor și structurilor de putere la scară largă. Pornind de la o analiză la nivel micro, este dificil de explicat modul în care milioanele de interacțiuni simbolice în curs iau forme instituționale particulare sau sunt supuse transformărilor istorice. În cazul consumatorilor de marijuana, de exemplu, este dificil să se treacă de la analiza lui Becker a interacțiunii simbolice dintre indivizi la o explicație puternică a motivelor pentru care marijuana a fost ilegală în primul rând, cum funcționează comerțul subteran cu marijuana (și contextualizează experiența utilizatorului începător) sau care sunt consecințele criminalizării asupra discursurilor politice, a sistemului de justiție penală și a formării de subculturi (respectiv, ca subcultura muzicianului de jazz pe care Becker a studiat-o în anii 1950). Aspecte esențiale ale contextului politic al interacțiunilor simbolice specifice nu intră în sfera analizei, motiv pentru care, dintr-o perspectivă critică, percepțiile microsociologiei trebuie lărgite prin utilizarea imaginației sociologice.
Referințe
- Becker, Howard and Barnes, H. (1961). Social thought from lore to science (Vol. 1). New York: Dover Publications.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
© 2022, MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Lasă un răspuns