Inegalitatea globală

Așa cum bogăția Americii de Nord este din ce în ce mai concentrată printre cetățenii săi cei mai bogați, în timp ce clasa de mijloc dispare încet, inegalitatea globală implică concentrarea resurselor în anumite națiuni, afectând semnificativ oportunitățile indivizilor din țările mai sărace și mai puțin puternice. Dar înainte de a ne aprofunda în complexitatea inegalității globale, să luăm în considerare modul în care cele trei perspective sociologice majore ar putea contribui la înțelegerea noastră a acesteia.

Perspectiva funcționalistă este o viziune macroanalitică care se concentrează asupra modului în care toate aspectele societății sunt parte integrantă a sănătății și viabilității continue a întregului. Un funcționalist s-ar putea concentra pe motivul pentru care avem inegalitatea globală și ce scopuri sociale servește. Acest punct de vedere ar putea afirma, de exemplu, că avem o inegalitate globală, deoarece unele națiuni sunt mai bune decât altele la adaptarea la noile tehnologii și la profit de pe urma unei economii globalizate și că atunci când companiile naționale de bază se află în țări periferice, ele extind economia locală și în beneficiul muncitorilor. Multe modele de modernizare și dezvoltare sunt funcționaliste, sugerând că societățile cu valori și credințe culturale moderne sunt capabile să realizeze dezvoltarea economică, în timp ce valorile și credințele culturale tradiționale împiedică dezvoltarea. Culturile sunt fie funcționale, fie disfuncționale pentru dezvoltarea economică a societăților.

Sociologia critică se concentrează pe crearea și reproducerea inegalității. Un sociolog critic ar aborda probabil inegalitatea sistematică creată atunci când națiunile centrale exploatează resursele națiunilor periferice. De exemplu, câte companii americane mută operațiunile offshore pentru a profita de lucrătorii de peste mări cărora le lipsește protecția constituțională și salariile minime garantate care există în SUA? Acest lucru le permite să maximizeze profiturile, dar cu ce cost?

Perspectiva interacțiunii simbolice studiază impactul de zi cu zi al inegalității globale, semnificațiile pe care indivizii le acordă stratificării globale și natura subiectivă a sărăciei. Cineva care aplică această viziune asupra inegalității globale s-ar putea concentra pe înțelegerea diferenței dintre ceea ce cineva care trăiește într-o națiune centrală definește ca sărăcie (sărăcia relativă, definită ca fiind incapabil să trăiască stilul de viață al unei persoane obișnuite din țara ta) și ceea ce, cineva care trăiește cineva într-o națiune periferică, definește ca fiind sărăcia (sărăcia absolută, definită ca fiind abia capabilă sau incapabilă de a-și permite nevoile de bază, cum ar fi hrana).

Stratificarea inegalității globale

În timp ce stratificarea într-o țară se referă la distribuția inegală a resurselor între indivizi, stratificarea globală se referă la această distribuție inegală între națiuni. Această stratificare are două dimensiuni: decalajele dintre națiuni și decalajele în interiorul națiunilor. Când vine vorba de inegalitatea globală, atât inegalitatea economică, cât și inegalitatea socială pot concentra povara sărăciei în rândul anumitor segmente ale populației Pământului (Myrdal, 1970). După cum ilustrează tabelul de mai jos, speranța de viață a oamenilor depinde în mare măsură de locul în care se nasc.

Țara	Rata mortalității infantile	Speranța de viață
Canada	4.9 decese per 1,000 născuți vii	81 ani
Mexic	17.2 decese per 1,000 născuți vii	76 ani
Republica Democrată Congo	78.4 decese per 1,000 născuți vii	55 ani

Tabelul 10.1. Statistici precum ratele mortalității infantile și speranța de viață variază foarte mult în funcție de țara de origine. (Central Intelligence Agency, 2011)

Cei mai mulți dintre noi suntem obișnuiți să gândim stratificarea globală ca inegalitate economică. De exemplu, putem compara salariul mediu al muncitorului din China cu salariul mediu al Canadei. Inegalitatea socială este însă la fel de dăunătoare ca discrepanțele economice. Prejudecățile și discriminarea – indiferent dacă sunt împotriva unei anumite rase, etnie, religie sau altele asemenea – pot crea și agrava condiții de egalitate economică, atât în interiorul națiunilor, cât și între națiuni. Gândiți-vă la inechitatea care a existat de zeci de ani în națiunea Africii de Sud. Apartheid-ul, unul dintre cele mai extreme cazuri de rasism instituționalizat și legal, a creat o inegalitate socială care i-a adus condamnarea lumii. Când priviți inechitatea dintre națiuni, gândiți-vă și la ignorarea crizei din Darfur de către majoritatea națiunilor occidentale. Din moment ce puțini cetățeni ai națiunilor occidentale s-au identificat cu victimele sărace, non-albe ale genocidului, a existat puține eforturi pentru a oferi ajutor.

Inechitatea de gen este o altă preocupare globală. Luați în considerare controversa în jurul mutilării genitale feminine. Națiunile care practică această procedură de circumcizie feminină o apără ca o tradiție culturală de lungă durată în anumite triburi și susțin că Occidentul nu ar trebui să intervină. Națiunile occidentale, totuși, condamnă practica și lucrează pentru a o opri.

Inegalitățile bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen există pe tot globul. Potrivit Amnesty International, o serie de tipuri de infracțiuni sunt comise împotriva persoanelor care nu se conformează rolurilor tradiționale de gen sau orientărilor sexuale (oricum acestea sunt definite cultural). De la violuri sancționate cultural până la execuții sancționate de stat, abuzurile sunt grave. Aceste forme legalizate și acceptate cultural de prejudecăți și discriminare există peste tot – de la Statele Unite până la Somalia și la Tibet – limitând libertatea indivizilor și punându-le adesea viața în pericol (Amnesty International, 2012).

Referințe

Amnesty International. (2012). “Sexual Orientation and Gender Identity.” Retrieved January 3, 2012
Central Intelligence Agency. (2012). The world factbook. Central Intelligence Agency Library. Retrieved January 5, 2012
Myrdal, Gunnar. (1970). The challenge of world poverty: A world anti-poverty program in outline. New York: Pantheon.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1