Home » Articole » Articole » Societate » Sociologie » Feminism

Feminism

postat în: Sociologie 0

O școală majoră de sociologie critică este feminismul. Din primele lucrări ale femeilor sociologi precum Harriet Martineau, sociologia feministă s-a concentrat pe relațiile de putere și inegalitățile dintre femei și bărbați. Cum pot fi abordate condițiile de inegalitate cu care se confruntă femeile? După cum a spus Harriet Martineau în Society in America (1837):

”Toate femeile ar trebui să se informeze despre condiția sexului lor și despre propria lor poziție. Trebuie neapărat să rezulte că cele mai nobile dintre ele vor exercita, mai devreme sau mai târziu, o putere morală care va prosterna prefăcătoria [ipocrizia] și va sparge legăturile (de mătase pentru unii, dar de fier pentru alții) ale prejudecăților și uzanțelor feudale. Între timp, este de înțeles că principiile Declarației de Independență nu au nicio legătură cu jumătate din rasa umană? Dacă da, care este temeiul acestei limitări?”

Sociologia feministă se concentrează pe analizarea fundamentelor limitărilor cu care se confruntă femeile atunci când revendică dreptul la egalitate cu bărbații.

Inegalitatea între genuri este un fenomen care se întâlnește cu cel puțin 4.000 de ani în urmă (Lerner, 1986). Deși formele și modurile în care a fost practicată diferă între culturi și se schimbă semnificativ de-a lungul istoriei, persistența sa a condus la formularea conceptului de patriarhat. Patriarhia se referă la un set de structuri instituționale (cum ar fi drepturile de proprietate, accesul la poziții de putere, relația cu sursele de venit) care se bazează pe credința că bărbații și femeile sunt categorii dihotomice și inegale. Cheia patriarhatului este ceea ce s-ar putea numi ideologia dominantă de gen față de diferențele sexuale: presupunerea că diferențele fiziologice de sex între bărbați și femei sunt legate de diferențele de caracter, comportament și abilități (adică, genul lor). Aceste diferențe sunt folosite pentru a justifica o diviziune de gen a rolurilor sociale și inegalitatea în accesul la recompense, poziții de putere și privilegii. Întrebarea pe care o pun, așadar, feministele este: în ce mod această distincție între bărbat și femeie, precum și atribuirea de calități diferite fiecăruia, servesc la organizarea instituțiilor noastre și la perpetuarea inegalității între sexe? Cum sunt organizate familia, dreptul, structura ocupațională, instituțiile religioase și diviziunea dintre sfera publică și cea privată a vieții pe baza inegalității între genuri?

Feminismul este un tip distinct de sociologie critică. Există însă diferențe considerabile între tipurile de feminism; de exemplu, diferențele atribuite adesea primului val de feminism din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, celui de-al doilea val de feminism din anii 1950 până în anii 1970 și celui de-al treilea val de feminism din anii 1980 și după. În ciuda variațiilor dintre diferitele tipuri de abordare feministă, există patru caracteristici care sunt comune perspectivei feministe:

  1. Diferențele de gen sunt punctul central sau subiectul.
  2. Relațiile de gen sunt privite ca o problemă socială: locul inegalităților sociale, tensiunilor și contradicțiilor.
  3. Relațiile de gen nu sunt imuabile: sunt de natură sociologică și istorică, supuse schimbării și progresului.
  4. Feminismul este despre un angajament emancipator față de schimbare: condițiile de viață care sunt opresive pentru femei trebuie să fie transformate.

Una dintre perspectivele sociologice acute care au apărut cu perspectiva feministă în sociologie este că „personalul este politic”. Multe dintre experiențele cele mai imediate și fundamentale ale vieții sociale – de la naștere până la cine spală vasele și până la experiența violenței sexuale – au fost pur și simplu invizibile sau considerate neimportante din punct de vedere politic sau social. Dezvoltarea teoriei punctului de vedere de către Dorothy Smith a fost o inovație cheie în sociologie care a permis ca aceste probleme să fie văzute și abordate într-un mod sistematic (Smith, 1977). Ea a recunoscut din exercițiile de conștientizare și grupurile de întâlnire inițiate de feministe în anii 1960 și 1970 că multe dintre preocupările imediate exprimate de femei cu privire la viața lor personală aveau teme comune. Aceste teme au fost totuși dificil de articulat în termeni sociologici, cu atât mai puțin în limbajul politicii sau al dreptului.

O parte a problemei a fost sociologia însăși. Smith a susținut că, în loc să înceapă analiza sociologică din punct de vedere abstract al instituțiilor sau sistemelor, viețile femeilor ar putea fi examinate mai eficient dacă s-ar porni de la „actualitățile” experienței lor trăite în mediile locale imediate ale vieții de zi cu zi/de fiecare noapte. Ea a întrebat, care sunt trăsăturile comune ale vieții de zi cu zi a femeilor? Din acest punct de vedere, Smith a observat că poziția femeilor în societatea modernă este acut divizată de experiența conștiinței duale. În fiecare zi, femeile au depășit o linie de demarcație tangibilă atunci când au trecut de la „munca de particularizare în legătură cu copiii, soțul și gospodăria” la lumea abstractă, instituțională a muncii mediate prin text sau în relațiile lor cu școli, sisteme medicale sau birocrații guvernamentale. În lumea abstractă a vieții instituționale, actualitățile conștiinței locale și ale vieții trăite sunt „șterse” (Smith, 1977). În timp ce punctul de vedere al femeilor este întemeiat pe relații corporale, localizate, „aici și acum” între oameni – din cauza obligațiilor lor în sfera domestică — societatea este organizată prin „relații de guvernare”, care traduc substanța experiențelor trăite în abstract. categorii birocratice. Puterea și domnia în societate, în special puterea și regula care constrâng și coordonează viața femeilor, operează printr-o „trecere în transcendență” problematică, care oferă relatări despre viața socială ca și cum ar fi posibil să stai în afara ei. Smith a susținut că conceptele abstracte ale sociologiei, cel puțin în modul în care sociologia a fost predată în anii 1960 și 1970, au contribuit doar la această problemă.

Referințe

  • Lerner, Gerda. (1986). The Creation of patriarchy. New York: Oxford University Press.
  • Smith, Dorothy. (1977). Feminism and Marxism: A place to begin, a way to go. Vancouver: New Star Books.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

© 2022, MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1

Filosofia tehnologiei blockchain - Ontologii
Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii

O incursiune în ontologiile și implicațiile tehnologiei revoluționare blockchain.

Nu a fost votat 0.00 lei13.17 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Solaris (Andrei Tarkovsky): Umanitatea dezumanizată
Solaris (Andrei Tarkovsky): Umanitatea dezumanizată

Descoperiți o călătorie fascinantă în universul filosofic și cinematografic al capodoperei lui Andrei Tarkovsky!

Nu a fost votat 9.53 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice
Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Descoperiți fascinanta lume a filmului Solaris și a geniului lui Andrei Tarkovsky!

Nu a fost votat 0.00 lei10.49 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *