Etnia și grupuri minoritare

Etina

Etnia este un termen care descrie cultura comună – practicile, valorile și credințele unui grup. Aceasta poate include limba, religia și tradițiile comune, printre alte aspecte comune. La fel ca și rasa, termenul de etnie este greu de descris și semnificația lui s-a schimbat în timp. Și ca și rasa, indivizii pot fi identificați sau autoidentificați cu etniile în moduri complexe, chiar contradictorii. De exemplu, grupurile etnice precum irlandeză, italiană, rusă, evreiască și sârbi ar putea fi toate grupuri ai căror membri sunt incluși predominant în categoria rasială „albi”. În schimb, grupul etnic britanic include cetățeni dintr-o multitudine de medii rasiale: negru, alb, asiatic și nu numai, plus o varietate de combinații de rasă. Aceste exemple ilustrează complexitatea și suprapunerea acestor termeni de identificare. Etnia, ca și rasa, continuă să fie o metodă de identificare pe care indivizii și instituțiile o folosesc astăzi – prin recensământ, inițiative de acțiune afirmativă, legi de nediscriminare, sau pur și simplu în relațiile personale de zi cu zi.

Grupuri minoritare

Sociologul Louis Wirth (1897-1952) a definit un grup minoritar ca fiind „orice grup de oameni care, din cauza caracteristicilor lor fizice sau culturale, sunt deosebiți de ceilalți din societatea în care trăiesc pentru un tratament diferențiat și inegal și care, prin urmare, se consideră obiecte ale discriminării colective” (1945). Termenul minoritate conotă discriminare, iar în utilizarea sa sociologică termenul subordonat poate fi folosit interschimbabil cu termenul minoritate, în timp ce termenul dominant este adesea înlocuit cu grupul care este majoritar. Aceste definiții se corelează cu conceptul că grupul dominant este cel care deține cea mai mare putere într-o societate dată, în timp ce grupurile subordonate sunt cele cărora le lipsește puterea în comparație cu grupul dominant.

Rețineți că a fi o minoritate numerică nu este o caracteristică de a fi un grup minoritar; uneori grupuri mai mari pot fi considerate grupuri minoritare din cauza lipsei de putere. Lipsa de putere este caracteristica predominantă a unei minorități sau a unui grup subordonat. De exemplu, luați în considerare apartheid-ul din Africa de Sud, în care o majoritate numerică (locuitorii de culoare ai țării) au fost exploatați și asupriți de minoritatea albă.

Potrivit lui Charles Wagley (1913-1991) și Marvin Harris (1927-2001), un grup minoritar se distinge prin cinci caracteristici:

• (1) tratament inegal și putere mai mică asupra vieții lor,
• (2) trăsături fizice sau culturale distinctive precum culoarea pielii sau limba,
• (3) apartenența involuntară la grup,
• (4) conștientizarea subordonării și
• (5) rata mare de căsătorie în grupul respectiv (1958).

Exemple suplimentare de grupuri minoritare ar putea include comunitatea LGBTQ, practicanții religioși a căror credință nu este practicată pe scară largă acolo unde trăiesc, și persoanele cu dizabilități.

Teoria țapului ispășitor, dezvoltată inițial din teoria frustrare-agresivitate a lui John Dollard (1900-1980), sugerează că grupul dominant își va deplasa agresivitatea nefocalizată pe un grup subordonat (1939). Istoria ne-a arătat multe exemple de țap ispășitor al unui grup subordonat. Un exemplu din secolul trecut este modul în care Adolf Hitler a putut să folosească poporul evreu ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice ale Germaniei. În Canada, imigranții est-europeni au fost catalogați ca bolșevici și internați în timpul crizei economice de după Primul Război Mondial. În Statele Unite, multe state au promulgat legi pentru a priva imigranții de drepturi; aceste legi sunt populare pentru că lasă grupul dominant să considere țap ispășitor un grup subordonat. Multe grupuri minoritare au fost țapi ispășitori pentru necazurile unei națiuni sau ale unui individ.

Referințe

• Dollard, J., Miller, N. E., Doob, L. W., Mowrer, O. H., & Sears, R. R. (1939). Frustration and aggression. New Haven, CT: Yale University Press.
• Wagley, C., & Harris, M. (1958). Minorities in the New World: Six case studies. New York, NY: Columbia University Press.
• Wirth, L. (1945). The problem of minority groups. In R. Linton (Ed.), The science of man in the world crisis (p. 347). New York, NY: Columbia University Press.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1