Date secundare și analiza textuală în sociologie

În timp ce sociologii se angajează adesea în studii de cercetare originale, ei contribuie, de asemenea, cu cunoștințe la disciplină prin date secundare sau analize textuale. Datele secundare nu rezultă din cercetări de primă mână colectate din surse primare, ci sunt extrase din munca deja finalizată a altor cercetători. Sociologii ar putea studia texte scrise de istorici, economiști, profesori sau sociologi timpurii. Ei pot căuta prin periodice, ziare sau reviste din orice perioadă din istorie. Utilizarea informațiilor disponibile nu numai că economisește timp și bani, dar poate adăuga profunzime unui studiu. Sociologii interpretează adesea descoperirile într-un mod nou, un mod care nu făcea parte din scopul sau intenția originală a autorului. Pentru a studia modul în care femeile au fost încurajate să acționeze și să se comporte în anii 1960, de exemplu, un cercetător ar putea viziona filme, emisiuni de televiziune și comedii de situație din acea perioadă. Sau pentru a cerceta schimbările de comportament și atitudini ca urmare a apariției televiziunii la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, un sociolog s-ar baza pe noi interpretări ale datelor secundare. Peste zeci de ani, cercetătorii vor efectua cel mai probabil studii similare despre apariția telefoanelor mobile, internetului sau Facebook.

O metodologie pe care sociologii o folosesc cu datele secundare este analiza de conținut. Analiza conținutului este o abordare cantitativă a cercetării textuale care selectează un element de conținut textual (adică o variabilă) care poate fi observat și codificat în mod fiabil și consecvent și chestionează prevalența acelui articol într-un eșantion de rezultat textual. De exemplu, Gilens (1996) a vrut să afle de ce cercetările prin sondaj arată că publicul american exagerează substanțial procentul de afro-americani în rândul săracilor. El a examinat dacă reprezentările mass-media influențează percepțiile publicului și a făcut o analiză de conținut a fotografiilor oamenilor săraci din revistele de știri americane. El a codificat și apoi a înregistrat sistematic incidențele a trei variabile: (1) rasă: alb, negru, nedeterminat; (2) angajat: lucrează, nu lucrează; și (3) vârsta. Gilens a descoperit că nu numai că afro-americanii erau considerabil suprareprezentați în fotografiile sărăciei din revistele de știri, dar că fotografiile tind să subreprezinte subgrupuri „simpatetice” ale săracilor – bătrâni și muncitori săraci – în timp suprareprezentau grupuri mai puțin simpatetice – șomeri, muncitori, adulți de vârstă. Gilens a concluzionat că, oferind o reprezentare distorsionată a sărăciei, revistele de știri din SUA „întăresc stereotipurile negative despre negrii ca fiind blocați în sărăcie și contribuie la convingerea că sărăcia este în primul rând o „problema a negrilor”” (1996).

Oamenii de științe sociale învață, de asemenea, analizând cercetările unei varietăți de agenții. Departamentele guvernamentale, grupurile de cercetare de interes public și organizațiile globale precum cele de statistică, pentru alternative politice sau Organizația Mondială a Sănătății, publică studii cu constatări care sunt utile sociologilor. O statistică publică în care se măsoară inegalitatea veniturilor ar putea fi utilă pentru a studia cine a beneficiat și cine a pierdut ca urmare a recesiunii din 2008; un profil demografic al diferitelor grupuri de imigranți ar putea fi comparat cu datele despre șomaj pentru a examina motivele pentru care programele de stabilire a imigrației sunt mai eficiente pentru unele comunități decât pentru altele. Unul dintre avantajele datelor secundare este că este o cercetare nereactivă (sau discretă), ceea ce înseamnă că nu include contactul direct cu subiecții și nu va modifica sau influența comportamentul oamenilor. Spre deosebire de studiile care necesită contact direct cu oamenii, utilizarea datelor publicate anterior nu necesită intrarea într-o populație și investiția și riscurile inerente procesului de cercetare respectiv.

Utilizarea datelor disponibile are provocările sale. Înregistrările publice nu sunt întotdeauna ușor de accesat. Un cercetător trebuie să facă ceva timp pentru a le găsi și pentru a obține acces la înregistrări. În unele cazuri, nu există nicio modalitate de a verifica acuratețea datelor existente. Este ușor, de exemplu, să numărăm câți șoferi beți sunt prinși de poliție. Dar câți nu sunt? Deși este posibil să descoperiți procentul de studenți adolescenți care abandonează liceul, ar putea fi mai dificil să determinați numărul celor care se întorc la școală sau își obțin diplomele de liceu mai târziu. O altă problemă apare atunci când datele nu sunt disponibile în forma exactă necesară sau nu includ unghiul precis pe care îl caută cercetătorul. De exemplu, salariile plătite profesorilor din universități sunt deseori publicate, dar cifrele separate nu dezvăluie neapărat cât timp i-a luat fiecărui profesor să ajungă la intervalul de salarii, care sunt mediile lor educaționale sau cât timp predă.

În cercetările sale, sociologul Richard Sennett folosește date secundare pentru a face lumină asupra tendințelor actuale. În The Craftsman (2008), a studiat dorința umană de a efectua lucrări de calitate, de la tâmplărie la programare pe computer. A studiat linia dintre măiestrie și munca manuală calificată. El a studiat, de asemenea, schimbările de atitudine față de măiestrie care au avut loc nu numai în timpul și după Revoluția Industrială, ci și în vremurile străvechi. Evident, nu putea avea cunoștințe directe despre perioadele istoriei antice, așa că a trebuit să se bazeze pe date secundare pentru o parte a studiului său.

Atunci când se efectuează date secundare sau analize textuale, este important să se ia în considerare data publicării unei surse existente și să se țină cont de atitudinile și idealurile culturale comune care ar fi putut influența cercetarea. De exemplu, Robert și Helen Lynd au adunat cercetări pentru cartea lor Middletown: A Study in Modern American Culture în anii 1920. Atitudinile și normele culturale erau foarte diferite atunci decât sunt acum. Convingerile despre rolurile de gen, rasă, educație și muncă s-au schimbat semnificativ de atunci. La acea vreme, scopul studiului era de a dezvălui adevărul despre micile comunități americane. Astăzi, este o ilustrare a atitudinilor și valorilor anilor 1920.

Referințe

• Gilens, M. (1996). Race and poverty in America: Public misperceptions and the American news media. The Public Opinion Quarterly, 60(4), 515–541.
• Lynd, R. S., & Lynd, H. M. (1959). Middletown: A study in modern American culture. San Diego, CA: Harcourt Brace Javanovich.
• Sennett, R. (2008). The craftsman

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1