Home » Articole » Articole » Calculatoare » Internet » Blockchain » Critici sociale ale tehnologiilor blockchain

Critici sociale ale tehnologiilor blockchain

Bitcoin

Una dintre narațiunile incipiente la nivel mondial privind inovațiile tehnologice revoluționare se învârte în jurul așa-numitei tehnologii de tip blockchain, cu binecunoscuta criptovalută Bitcoin ca cea mai cunoscută instanțiere. Potențialul imaginat al blocului este în curs de dezvoltare în ultimii ani, odată cu dezvoltarea de aplicații care imită serviciile oferite de obicei de guverne precum Bitnation, inițiative pentru implicarea cetățenilor și noi forme de participare democratică precum D-Cent și platforme digitale pentru crearea de tot felul de aplicații descentralizate, cum ar fi platforma Ethereum.

Filozofia tehnologiei se implică din ce în ce mai mult în studiul tehnologiilor financiare și al ramificațiilor lor sociale, culturale și politice. De exemplu, ea analizează modul în care dezvoltarea tehnologiilor care permit comerțul cu frecvențe înalte (HFT) a contribuit la un proces ontologic de Bdistancing, investigând tranzacțiile financiare globale de mare viteză care creează distanțe între oamenii din economia reală. În mod similar, ea dezbate modul în care creșterea tranzacțiilor derivate digitalizate la nivel mondial care au declanșat criza financiară în 2008 ne-a organizat înțelegerea caracterului dinamic al unei lumi a spațiului-viteză informatizat și monetar.

Deoarece tehnologia blockchain nu numai că este considerată a fi cel mai important lucru pentru tehnologiile financiare, ci și pentru a transforma organizațiile, guvernarea democratică și cultura umană în ansamblu, considerăm că este important că filosofia tehnologiei se va angaja în studiul ei. Cu toate acestea, până în prezent, filozofii tehnologiei au neglijat în mare măsură tehnologiile de tip blockchain ca pe un subiect serios de investigație.

Există un număr din ce în ce mai mare de critici sociale ale tehnologiilor de tip blockchain, care se concentrează predominant pe Bitcoin. B. Scott, în A Dark Knight Is Better than No Knight at All, distinge patru tipuri de astfel de critici. Primul tip critică ideologia libertariană care stă la baza tehnologiei blocului, ridicând argumentul că împuternicirea individuală pe care o permite nu ajunge până la împuternicirea colectivă; că anumite forme de nedreptate socială sunt încă posibile și chiar amplificate prin utilizarea tehnologiilor blockchain. Al doilea tip se concentrează pe preocuparea că straturile deja puternice ale societății beneficiază cel mai mult de posibilitățile blocului, care amplifică divizările politice pe baza genului, rasei, nivelului de educație. Prin urmare, Bitcoin nu este tehnologia economică apolitică adesea presupusă a fi. Al treilea tip se concentrează pe afirmația că, chiar dacă tehnologia poate fi considerată neutră, ea poate fi încă abuzată. De exemplu, ea poate fi folosită pentru activități criminale, spălare de bani și șantaj, și chiar (neintenționat) conduce la o centralizare a puterii în mâinile unui număr mic de zone de mineri. Al patrulea tip se concentrează pe dinamica intrinsecă a puterii tehnologiei în sine, pe modul în care ea mediază relațiile sociale ale oamenilor care efectuează tranzacții și stabilesc contracte smart. În loc să modifice guvernanța convențională în întregime învechită, blocul introduce o formă nouă, o nouă infrastructură de guvernare cu propria putere dinamică. În aceste critici din urmă, se susține că tehnologiile blockchain au capacitatea de a ne transforma realitatea socială.

Ontologia socială a lui John Searle, teoria postfenomenologică și abordările din studiile sociale ale științei și tehnologiei, pot face lumină asupra înțelegerii tehnologiilor blockchain, în lumina hermeneuticii lui Paul Ricoeur. Folosind teoria narativă a lui Ricoeur ca bază a cadrului ontologic, se poate înțelege tehnologia blockchain prin investigarea modului în care ea configurează înțelegerea noastră narativă umană. Folosind cadrul ontologic al tehnologiilor narative, se pot deduce implicațiile normative ale tehnologiilor blockchain, luând în considerare măsura în care acestea configurează în mod activ înțelegerea umană a lumii sociale, măsura în care acestea fac abstracțiuni din lumea reală, și la ce distanțe interpretative le configurează. Pentru această analiză se pot lua în discuție criptovalutele, deoarece acestea reprezintă încă instanța cea mai largă a tehnologiilor bazate pe blockchain (fiind deja dezvoltate și utilizate pe scară largă la nivel global).

Sursa: Wessel Reijers & Mark Coeckelbergh, The Blockchain as a Narrative Technology: Investigating the Social Ontology and Normative Configurations of Cryptocurrencies

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *