Home » Articole » Articole » Știință » Încălzirea globală » Evaluări agregate ale impactului schimbărilor climatice

Evaluări agregate ale impactului schimbărilor climatice

Intervalele de încredere ale estimărilor dintr-o meta-analiză și din Stern Review.
Credit: CoffeeWithMarkets/Wikimedia Commons, licența CC BY-SA 3.0

(Acest grafic arată intervalele de încredere ale estimărilor dintr-o meta-analiză a cercetătorilor, precum și din Stern Review. )

Impacturile agregate însumează impactul total al schimbărilor climatice între sectoare și/sau regiuni. În producerea impactului agregat, există o serie de dificultăți, cum ar fi prezicerea capacității societăților de a se adapta schimbărilor climatice și estimarea modului în care dezvoltarea economică și socială viitoare va progresa. De asemenea, este necesar ca cercetătorul să emită judecăți subiective de valoare asupra importanței impacturilor care apar în diferite sectoare economice, în diferite regiuni și în momente diferite.

În 2020, Forumul Economic Mondial a clasificat schimbările climatice drept cel mai mare risc pentru economie și societate.

Un raport al guvernului Statelor Unite din noiembrie 2018 a evidențiat posibilitatea ca PIB-ul SUA să scadă cu 10% ca urmare a încălzirii climatice, inclusiv schimbări uriașe în geografie, demografie și tehnologie.

Smith şi colab. (2001) au evaluat literatura privind impactul agregat al schimbărilor climatice. Cu o încredere medie, ei au ajuns la concluzia că o creștere mică a temperaturii medii globale (până la 2 °C, măsurată față de nivelurile din 1990) ar avea ca rezultat un impact agregat pe sectorul pieței de plus sau minus câteva procente din PIB-ul mondial. Smith şi colab. (2001) au descoperit că, pentru o creștere medie a temperaturii globale mici sau medii (2-3 °C), unele studii au prezis impacturi pozitive nete mici pe piață. Cele mai multe studii pe care le-au evaluat au prezis daune nete dincolo de o creștere medie a temperaturii, cu daune suplimentare pentru creșteri de temperatură mai mari (mai mult de 3 °C).

Cu o încredere scăzută, Smith și colab. (2001) au ajuns la concluzia că efectele schimbărilor climatice asupra non-pieței ar fi negative. Smith şi colab. (2001:942) au decis că studiile ar fi putut subestima adevăratele costuri ale schimbărilor climatice, de exemplu, prin neestimarea corectă a impactului fenomenelor meteorologice extreme. S-a considerat posibil ca unele dintre efectele pozitive ale schimbărilor climatice să fi fost trecute cu vederea și deci capacitatea de adaptare ar fi fost posibil subestimată.

Unele dintre studiile evaluate de Schneider et al. (2007:790) au prezis că produsul mondial brut ar putea crește pentru încălzirea cu 1-3 °C (față de temperaturile din perioada 1990-2000), în mare parte din cauza beneficiilor agregate din sectorul agricol. În viziunea lui Schneider et al. (2007), aceste estimări au o încredere scăzută. Stern a evaluat impactul schimbărilor climatice folosind economia de bază a primelor de risc. El a descoperit că schimbările climatice neatenuate ar putea duce la o reducere a bunăstării echivalentă cu o scădere medie persistentă a consumului global pe cap de locuitor de cel puțin 5%. Studiul lui Stern a primit atât critici, cât și sprijin din partea altor economiști (a se vedea Stern Review pentru mai multe informații). IPCC (2007) a concluzionat că „Estimările agregate ale costurilor maschează diferențe semnificative de impact între sectoare, regiuni și populații și foarte probabil subestimează costurile daunelor, deoarece nu pot include multe impacturi necuantificabile.”

Richard S Tol și-a revizuit de două ori cifra încorporată ca fig. 10-1 în rapoartele IPCC din „Efectele economice ale schimbărilor climatice”. În cea de-a doua revizuire, el spune „Discuția IPCC despre această cifră oferă câteva precauții utile cu privire la interpretare:” și citează asta spunând:

„Estimările sunt de acord asupra mărimii impactului (mic în raport cu creșterea economică), iar 17 din cele 20 estimări de impact prezentate în Figura 10-1 sunt negative. Pierderile se accelerează cu o încălzire mai mare, iar estimările diverg. Noile estimări au lărgit ușor incertitudinea cu privire la impacturile economice ale climei. Impacturile asupra bunăstării au fost estimate cu diferite metode, variind de la elicitarea experților până la studii econometrice și modele de simulare. Diferitele studii includ diferite aspecte ale impactului schimbărilor climatice, dar nicio estimare nu este completă; majoritatea experților speculează că impacturile excluse sunt în general negative. Estimările din studii reflectă ipoteze diferite despre interacțiunile intersectoriale, interregionale și intertemporale, despre adaptare și despre valorile monetare ale impactului. Estimările agregate ale costurilor maschează diferențe semnificative între impacturi din sectoare, regiuni, țări și populații. În raport cu veniturile lor, impacturile economice sunt mai mari pentru cei mai săraci p oameni.”

Impacturi marginale

Costul social al carbonului (CSC) este o măsură agregată a impactului schimbărilor climatice. Este definit drept costul social incremental (sau marginal) al emiterii a încă o tonă de carbon (sub formă de dioxid de carbon) în atmosferă în orice moment al timpului. Diferitele gaze cu efect de seră (GES) au costuri sociale diferite. De exemplu, datorită capacității lor fizice mai mari de a capta radiațiile infraroșii, HFC-urile au un cost social considerabil mai mare pe tonă de emisie decât dioxidul de carbon. O altă proprietate fizică care afectează costul social este durata de viață atmosferică a GES.

Estimările CSC sunt foarte incerte și acoperă o gamă largă. Discrepanțele în estimări pot fi împărțite în parametri normativi și empilici. Parametrii normativi cheie includ agregarea impacturilor în timp și regiuni. Ceilalți parametri se referă la validitatea empirică a estimărilor SCC. Acest lucru reflectă calitatea slabă a datelor pe care se bazează estimările și dificultatea de a prezice modul în care societatea va reacționa la schimbările climatice viitoare. Într-o evaluare a literaturii de specialitate, Klein et al. (2007:757) au plasat o încredere scăzută în estimările SCC.

Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate permite modificarea ipotezelor în analiza agregată pentru a vedea ce efect are asupra rezultatelor (Smith et al., 2001:943):

  • Forma funcției de deteriorare: aceasta se referă la impactul modificării concentrațiilor de gaze cu efect de seră (GES) atmosferice. Există puține informații despre care este forma corectă (de exemplu, liniară sau cubică) a acestei funcții. În comparație cu o funcție liniară, o funcție cubică prezintă daune relativ mici pentru creșteri mici de temperatură, dar daune în creștere mai accentuată la temperaturi mai mari.
  • Rata schimbărilor climatice: se crede că acesta este un factor determinant important al impactului, deseori pentru că afectează timpul disponibil pentru adaptare.
  • Rata de reducere și orizontul de timp: Modelele utilizate în studiile agregate sugerează că cele mai severe efecte ale schimbărilor climatice vor avea loc în viitor. Impacturile estimate sunt, prin urmare, sensibile la orizontul de timp (cât de mult proiectează un anumit studiu impactul în viitor) și rata de actualizare (valoarea atribuită consumului în viitor față de consumul de astăzi).
  • Criterii de bunăstare: analiza agregată este deosebit de sensibilă la ponderarea (adică, importanța relativă) a impacturilor care au loc în diferite regiuni și în momente diferite. Studiile lui Fankhauser et al. (1997) și Azar (1999) au descoperit că o preocupare mai mare cu privire la distribuția impactului duce la predicții mai severe ale impactului agregat.
  • Incertitudine: de obicei evaluată prin analiză de sensibilitate, dar poate fi văzută și ca o problemă de acoperire. EMF (1997) a constatat că decizia modului de acoperire depinde de aversiunea societății față de riscurile legate de schimbările climatice și de costurile potențiale ale asigurării împotriva acestor riscuri.

Avantaje și dezavantaje

Există o serie de beneficii ale utilizării evaluărilor agregate pentru a măsura impactul schimbărilor climatice (Smith et al., 2001:954). Acestea permit compararea directă a impacturilor între diferite regiuni și perioade. Impacturile pot fi comparate cu alte probleme de mediu și, de asemenea, cu costurile evitării acestor impacturi. O problemă a analizelor agregate este că acestea reduc adesea diferite tipuri de impact într-un număr mic de indicatori. Se poate argumenta că unele impacturi nu sunt potrivite pentru aceasta, de exemplu, monetizarea mortalității și pierderea diversității speciilor. Pe de altă parte, Pearce (2003:364) a susținut că acolo unde există costuri monetare pentru evitarea impactului, nu este posibil să se evite evaluarea monetară a acestor impacturi.

Referințe

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Fizica fenomenologică - Compendiu - Volumul 1
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1

Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $9.99$35.00 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Lumina – Optica fenomenologică
Lumina – Optica fenomenologică

O introducere în fenomenologia opticii geometrice (reflexia, refracția, principiul lui Fermat, oglinzi, miraje, dispersia, lentile), opticii fizice (undele luminoase, principiul Huygens–Fresnel, difracția, interferența, polarizarea, vederea tridimensională, holografia), opticii cuantice (fotoni, efectul fotoelectric, dualitatea undă-particulă, principiul incertitudinii, complementaritatea) și culorilor (transparența, … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Căldura - Termodinamica fenomenologică
Căldura – Termodinamica fenomenologică

Despre căldură, temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *