Geografia politică a energiei regenerabile

Înainte de dezvoltarea cărbunelui la mijlocul secolului al XIX-lea, aproape toată energia folosită era regenerabilă. Cea mai veche utilizare cunoscută a energiei regenerabile, sub formă de biomasă tradițională pentru a alimenta incendiile, datează de acum mai bine de un milion de ani. Utilizarea biomasei pentru foc nu a devenit obișnuită decât după multe sute de mii de ani.[293] Probabil a doua cea mai veche utilizare a energiei regenerabile este valorificarea vântului pentru a conduce navele peste apă. Această practică poate fi urmărită cu aproximativ 7000 de ani, până la navele din Golful Persic și de pe Nil.[294] Din izvoarele termale, energia geotermală a fost folosită pentru scăldat încă din paleolitic și pentru încălzirea spațiului încă din epoca romană antică.[295] Trecând în perioada istoriei înregistrate, sursele primare de energie regenerabilă tradițională au fost munca umană, energia animală, energia apei, vântul, morile de vânt de zdrobire a cerealelor, și lemnul de foc, o biomasă tradițională.

În 1885, Werner von Siemens, comentând despre descoperirea efectului fotovoltaic, a scris:

„În concluzie, aș spune că oricât de mare ar fi importanța științifică a acestei descoperiri, valoarea ei practică nu va fi mai puțin evidentă atunci când reflectăm că furnizarea de energie solară este atât fără limită, cât și fără costuri, și că va continua să se reverse. să cadă asupra noastră de nenumărate veacuri după ce toate zăcămintele de cărbune ale pământului au fost epuizate și uitate.”[296]

Max Weber a menționat sfârșitul combustibilului fosili în paragrafele finale ale cărții sale Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului), publicată în 1905.[297] Dezvoltarea motoarelor solare a continuat până la izbucnirea Primului Război Mondial. Importanța energiei solare a fost recunoscută într-un articol științific american din 1911: „în viitorul îndepărtat, după ce combustibilii naturali au fost epuizați, [energia solară] vor rămâne ca singurul mijloc de a existența a rasei umane”.[298]

Teoria vârfului petrolului a fost publicată în 1956.[299] În anii 1970, ecologiștii au promovat dezvoltarea energiei regenerabile atât ca înlocuitor pentru eventuala epuizare a petrolului, cât și pentru a scăpa de dependența de petrol, și au apărut primele turbine eoliene generatoare de energie electrică. Energia solară fusese folosită de multă vreme pentru încălzire și răcire, dar panourile solare erau prea costisitoare pentru a construi ferme solare până în 1980.[300]

Geopolitica energiei regenerabile

(Un concept de super grilă. )

Începând cu anul 2010, a fost discutat impactul geopolitic al utilizării în creștere a energiei regenerabile[248]. Unii susțin că foștii exportatori de combustibili fosili vor experimenta o slăbire a poziției lor în afacerile internaționale, în timp ce țările cu resurse abundente de energie regenerabilă vor fi consolidate.[249] De asemenea, unele țări bogate în materiale critice pentru tehnologiile de energie regenerabilă sunt de așteptat să crească în importanță în afacerile internaționale.[250][251]

Indicele GeGaLo al câștigurilor și pierderilor geopolitice evaluează modul în care poziția geopolitică a 156 de țări se poate schimba dacă lumea trece pe deplin la resursele de energie regenerabilă. Se preconizează că foștii exportatori de combustibili fosili vor pierde puterea, în timp ce pozițiile foștilor importatori de combustibili fosili și țările bogate în resurse de energie regenerabilă se așteaptă să se consolideze.[252] Aprovizionarea materialelor necesare, proprietatea asupra activelor cheie ale infrastructurii și proiectarea rețelelor necesită toate considerații geopolitice.[253][254][255]

Tranzițiile către energia regenerabilă au multe implicații geopolitice, cum ar fi potențialul de pierderi de venituri care să conducă la instabilitate politică în economiile insuficient pregătite care exportă combustibili fosili, deși nu este clar dacă tranziția va crește sau va reduce conflictul în general. În special, un studiu presupune că „apare o configurație în care importatorii de combustibili fosili se decarbonizează mai bine, exportatorii competitivi de combustibili fosili sunt mai bine pe piețele inundabile și producătorii necompetitivi de combustibili fosili – în loc să beneficieze de „free-riding” – suferă de pe urma expunerii lor la activele blocate și lipsa investițiilor în tehnologii de decarbonizare”.[256][257]

Un studiu a constatat că tranziția de la combustibilii fosili la sistemele de energie regenerabilă reduce riscurile legate de minerit, comerț și dependență politică, deoarece sistemele de energie regenerabilă nu au nevoie de combustibil – ele depind de comerț doar pentru achiziționarea de materiale și componente în timpul construcției.[258]

Națiunile bogate în energie solară și eoliană ar putea deveni mari exportatori de energie.[259]

Comerțul cu hidrogen ar putea redesena în mod fundamental geografia comerțului global cu energie, iar guvernanța internațională și investițiile care urmăresc să extindă economia hidrogenului ar putea reduce „riscul fragmentării pieței, blocării carbonului și intensificării rivalității geo-economice”.[ 260][259][261] Electricitatea va depăși pe alți transportatori de energie până în 2050, reprezentând aproape 50% din consumul total de energie (în creștere față de 22% în 2015). Având în vedere limitările utilizării exclusiv a energiei electrice, hidrogenul curat are un potențial semnificativ într-o serie de industrii.[262][263] Hidrogenul are potențialul de a fi stocat pe termen lung în industria electrică și termică.[264]

În 2019, companiile de petrol și gaze au fost listate de Forbes cu vânzări de 4,8 trilioane USD, aproximativ 5% din PIB-ul global.[265] Importatorii neți, cum ar fi China și UE, ar câștiga avantaje dintr-o tranziție către tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon determinată de dezvoltarea tehnologică, eficiența energetică sau politica privind schimbările climatice, în timp ce Rusia, SUA sau Canada ar putea vedea industriile combustibililor fosili aproape închise.[266] ] Pe de altă parte, țări cu suprafețe extinse precum Australia, Rusia, China, SUA, Canada și Brazilia, precum și Africa și Orientul Mijlociu, au un potențial pentru instalații uriașe de energie regenerabilă. Producția de tehnologii de energie regenerabilă necesită elemente din pământuri rare cu lanțuri de aprovizionare noi.[267]

Referințe

248. „The Geopolitics of Renewable Energy”. ResearchGate. Archived from the original on 28 July 2020. Retrieved 26 June 2019.
249. „Future Petroleum Geopolitics: Consequences of Climate Policy and Unconventional Oil and Gas”. ResearchGate. Archived from the original on 18 June 2018. Retrieved 26 June 2019.
250. Overland, Indra (1 March 2019). „The geopolitics of renewable energy: Debunking four emerging myths”. Energy Research & Social Science. 49: 36–40. doi:10.1016/j.erss.2018.10.018. ISSN 2214-6296.
251. „The transition to clean energy will mint new commodity superpowers”. The Economist. ISSN 0013-0613. Retrieved 2 May 2022.
252. Overland, Indra; Bazilian, Morgan; Ilimbek Uulu, Talgat; Vakulchuk, Roman; Westphal, Kirsten (2019). „The GeGaLo index: Geopolitical gains and losses after energy transition”. Energy Strategy Reviews. 26: 100406. doi:10.1016/j.esr.2019.100406.
253. Vakulchuk, Roman; Overland, Indra; Scholten, Daniel (1 April 2020). „Renewable energy and geopolitics: A review”. Renewable and Sustainable Energy Reviews. 122: 109547. doi:10.1016/j.rser.2019.109547. ISSN 1364-0321. S2CID 213515030.
254. „The Geopolitics of Renewable Energy” (PDF). pp. 19–21. Archived (PDF) from the original on 23 October 2021. Retrieved 6 November 2021.
255. „The Role of Critical Minerals in Clean Energy Transitions” (PDF). International Energy Agency. Archived (PDF) from the original on 7 May 2021. Retrieved 6 November 2021.
256. Watts, Jonathan; Kirk, Ashley; McIntyre, Niamh; Gutiérrez, Pablo; Kommenda, Niko. „Half world’s fossil fuel assets could become worthless by 2036 in net zero transition”. The Guardian. Retrieved 11 December 2021.
257. Mercure, J.-F.; Salas, P.; Vercoulen, P.; Semieniuk, G.; Lam, A.; Pollitt, H.; Holden, P. B.; Vakilifard, N.; Chewpreecha, U.; Edwards, N. R.; Vinuales, J. E. (4 November 2021). „Reframing incentives for climate policy action”. Nature Energy. 6 (12): 1133–1143. Bibcode:2021NatEn…6.1133M. doi:10.1038/s41560-021-00934-2. ISSN 2058-7546. S2CID 243792305.
258. Krane, Jim; Idel, Robert (1 December 2021). „More transitions, less risk: How renewable energy reduces risks from mining, trade and political dependence”. Energy Research & Social Science. 82: 102311. doi:10.1016/j.erss.2021.102311. ISSN 2214-6296. S2CID 244187364.
259. „In-depth Q&A: Does the world need hydrogen to solve climate change?”. Carbon Brief. 30 November 2020. Archived from the original on 1 December 2020. Retrieved 10 November 2021.
260. Van de Graaf, Thijs; Overland, Indra; Scholten, Daniel; Westphal, Kirsten (1 December 2020). „The new oil? The geopolitics and international governance of hydrogen”. Energy Research & Social Science. 70: 101667. doi:10.1016/j.erss.2020.101667. ISSN 2214-6296. PMC 7326412. PMID 32835007.
261. „The New Geopolitics of a Decarbonizing World | Wilson Center”. www.wilsoncenter.org. Archived from the original on 10 November 2021. Retrieved 10 November 2021.
262. „Here are the clean energy innovations that will beat climate change”. European Investment Bank. Retrieved 26 September 2022.
263. „Action on clean hydrogen is needed to deliver net-zero by 2050. Here’s how”. World Economic Forum. Retrieved 26 September 2022.
264. „Hydrogen Storage”. Energy.gov. Retrieved 19 October 2022.
265. „Oil and gas companies earn most revenue in Forbes 2019 largest firms list”. NS Energy. Retrieved 3 February 2020.
266. Mercure, J.-F.; Pollitt, H.; Viñuales, J. E. (2018). „Macroeconomic impact of stranded fossil fuel assets” (PDF). Nature Climate Change. 8 (7): 588–593. Bibcode:2018NatCC…8..588M. doi:10.1038/s41558-018-0182-1. S2CID 89799744.
267. „The Geopolitics Of Renewable Energy” (PDF). Center on Global Energy Policy Columbia University SIPA / Belfer Center for Science and International Affairs Harvard Kennedy School. Retrieved 26 January 2020.

 

293. K. Kris Hirst. „The Discovery of Fire”. About.com. Archived from the original on 12 January 2013. Retrieved 15 January 2013.
294. „wind energy”. The Encyclopedia of Alternative Energy and Sustainable Living. Archived from the original on 26 January 2013. Retrieved 15 January 2013.
295. „Geothermal Energy”. faculty.fairfield.edu. Archived from the original on 25 March 2017. Retrieved 17 January 2017.
296. Siemens, Werner (June 1885). „On the electro motive action of illuminated selenium, discovered by Mr. Fritts, of New York”. Journal of the Franklin Institute. 119 (6): 453–IN6. doi:10.1016/0016-0032(85)90176-0. Archived from the original on 6 May 2021. Retrieved 26 February 2021.
297. Weber sugerează că lumea economică modernă va determina stilul de viață al tuturor celor născuți în ea „până când ultima sută de combustibil fosil va fi ars”. (bis der letzte Zentner fossilen Brennstoffs verglüht ist Archived 25 August 2018 at the Wayback Machine).
298. „Power from Sunshine”: A Business History of Solar Energy Archived 10 October 2012 at the Wayback Machine 25 May 2012
299. Hubbert, M. King (June 1956). „Nuclear Energy and the Fossil Fuels” (PDF). Shell Oil Company/American Petroleum Institute. Archived from the original (PDF) on 27 May 2008. Retrieved 10 November 2014.
300. „History of PV Solar”. Solarstartechnologies.com. Archived from the original on 6 December 2013. Retrieved 1 November 2012.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)