Ghid UE pentru traduceri – Evitaţi „prietenii falși”, jargonul, acronimele şi siglele

Evitaţi „prietenii falși”

„Prietenii falși” (false friends) sunt cuvinte în limbi diferite care au o formă apropiată, dar diferă ca sens.

Într-un mediu multilingv precum cel al Comisiei Europene, este un lucru obișnuit să se confunde anumiţi termeni din diferite limbi. Aceste împrumuturi sunt frecvente și diferă în funcţie de combinaţia de limbi și de limba străină la care se raportează vorbitorul.

De exemplu, cuvântul „sensible” în engleză înseamnă „raţional”, „logic” („sensible approach” – „metodă raţională/ logică” și nu „metodă sensibilă”) și nu „sensibil

sensibil”, după cum aparent ar indica forma sa apropiată de cuvântul „sensibil” din limba română. Folosirea unor cuvinte greșite poate determina cititorii să se simtă excluși și să privească instituţiile UE drept un club închis, fără legătură cu lumea reală. În cel mai rău caz, acest lucru ar putea genera neînţelegeri și incidente diplomatice (de exemplu, dacă vreţi să spuneţi că „Luxemburg este o ţară mică”, însă scrieţi „Luxemburg este o ţară neînsemnată”). În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva exemple frecvente de „prieteni falși” folosiţi atunci când limba la care ne raportăm este limba engleză.

 

• „Prieteni falși”

  • Care este greșeala?

  • Care este cuvântul corect?

• actual

  • „actual” înseamnă „actual”, „contemporan”

  • „real”, „adevărat”, „efectiv”

• complement

  • „to complement” înseamnă „a complimenta”

  • „a completa”, „a complini”

• details of a contact person

  • „details” înseamnă „detalii”

  • „coordonatele unei persoane de contact”

• complete

  • „complete” înseamnă „a completa”

  • „a completa”, dar și „a termina”, „a încheia”

• eventually

  • „eventually” înseamnă „eventual”

  • „în cele din urmă”, „în sfârșit”

• sensible
  • „sensible” înseamnă „sensibil”
  • „raţional”, „logic”

Evitaţi sau explicaţi jargonul

Jargonul este un limbaj specifi c folosit de membrii unei instituţii sau de specialiști pentru a comunica între ei. Este acceptată folosirea jargonului numai în documentele care se adresează propriilor grupuri.

Persoanele care nu fac parte din acest grup (îndeosebi publicul larg) vor trebui să depună un efort mai mare decât este necesar sau decât ar dori atunci când citesc un text redactat în jargon, iar unii cititori pot chiar renunţa la lectura textului. Așadar, este bine ca în documentele adresate publicului extern să se evite, pe cât posibil, folosirea jargonului.

Dacă trebuie să folosiţi cuvinte din jargon în documentele adresate publicului larg, explicaţi-le atunci când le folosiţi pentru prima dată sau adăugaţi un glosar, o referinţă sau un hiperlink către unul dintre site-urile internet enumerate la sfârșitul acestei părţi.

Tabelul de mai jos, care nu are un caracter exhaustiv, prezintă o serie de cuvinte folosite frecvent în instituţiile UE:

 

• Jargon

  • Posibilă definiţie

 

• acquis (comunitar)

  • legislaţia UE

 

• coeziune

  • metodă care vizează reducerea disparităţilor sociale și economice în UE

 

• comitologie

  • procedura prin care Comisia consultă comitetele de experţi

 

• metodă comunitară

  • metodă dezvoltată în vederea luării deciziilor în UE, în cadrul căreia conlucrează

 

• Comisia,

  • Parlamentul European și Consiliul

 

• proporţionalitate

  • principiul potrivit căruia acţiunea instituţiilor trebuie să se limiteze la măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor vizate

 

• subsidiaritate

  • principiul potrivit căruia, atunci când este posibil, adoptarea deciziilor se realizează la un nivel cât mai aproape de cetăţean

 

• ţară aderentă

  • ţară care este pe punctul de a adera la UE

 

• ţară candidată
  • ţară care este în curs de negociere pentru a adera la UE

 

Explicaţii clare privind numeroase exemple de jargon puteţi găsi:

• în secţiunea A plain language guide to Eurojargon de pe site-ul internet Europa (http://europa.eu/abc/eurojargon/index_en.htm).

• Pentru defi niţiile unor termeni cu caracter tehnic și juridic care apar în contextul UE, vă rugăm să consultaţi glosarul online de pe site-ul internet Europa (http://europa.eu/legislation_summaries/glossary).

Fiţi atenţi la acronime și sigle

Utilizarea a numeroase acronime și sigle necunoscute poate face documentul neinteligibil și poate plictisi cititorul.

Dacă sensul unui acronim sau al unei sigle ar putea să nu fi e clar pentru cititor, aveţi la dispoziţie câteva soluţii:

• să le scrieţi desfășurat, dacă expresia apare doar o dată sau de două ori în document;

• să le scrieţi în întregime atunci când le utilizaţi pentru prima dată într-un document și să menţionaţi între paranteze rotunde acronimul sau sigla corespunzătoare, urmând ca, în restul documentului, să folosiţi acronimul sau sigla respectivă; și/sau

• să includeţi o listă de acronime/sigle sau un hiperlink care să indice sensul acestora.

Secţiunea Main acronyms and abbreviations din Interinstitutional Style Guide (http://publications.europa.eu/code/en/en-5000400.htm) și anexele A3 (Abrevieri și simboluri), A4 (Sigle și acronime) și punctul 7 (Țări, limbi, monede și abrevieri) din Ghidul de redactare interinstituţional (http://publications.europa.eu/code/ro/ro-000500.htm) oferă exemple și defi niţii pentru numeroase acronime și sigle folosite în documentele Comisiei Europene.

Pentru oricare soluţie optaţi, luaţi întotdeauna în considerare nevoile cititorilor dumneavoastră.

• Scrierea desfășurată a acronimelor și siglelor frecvent întâlnite va avea un efect deranjant asupra unora dintre cititori.

• Astfel, menţionarea în întregime a numelui Organizaţiei Naţiunilor Unite, în loc de „ONU”, va face documentul mult mai lung.

Nu uitaţi că acronimele și siglele pot avea înţelesuri diferite în funcţie de context.

De exemplu:

 

• ASE înseamnă

  • Agenția Spațială Europeană

  • Academia de Studii Economice

• PAC înseamnă

  • Partidul Alianței Civice

  • politica agricolă comună

• CA înseamnă

  • cifră de afaceri

  • credite de angajament

și multe alte exemple.

Sursa: http://iate.europa.eu