(Elevii afectați de închiderea școlilor cauzate de COVID-19 începând cu 30 septembrie 2020
Pandemia COVID-19 a afectat sistemele educaționale din întreaga lume, ducând la închiderea aproape totală a școlilor, universităților și colegiilor.
Majoritatea guvernelor din întreaga lume au închis temporar instituțiile de învățământ, în încercarea de a reduce răspândirea COVID-19. La 30 septembrie 2020, aproximativ 1,077 miliarde de cursanți sunt în prezent afectați din cauza închiderii școlilor ca răspuns la pandemie. Potrivit monitorizării UNICEF, 53 de țări implementează în prezent închideri la nivel național și 27 implementează închideri locale, afectând aproximativ 61,6 la sută din cursanții din toată lumea. 72 de țări au școlile deschise în prezent.
La 23 martie 2020, Examenele Internaționale Cambridge (CIE) au lansat o declarație prin care anunțau anularea examenelor Cambridge IGCSE, Cambridge O Level, Cambridge International AS & A Level, Cambridge AICE Diploma și Cambridge Pre-U pentru seria mai / iunie 2020 din întreaga serie în toate țările. Examenele de bacalaureat internațional au fost, de asemenea, anulate. În plus, examenele de plasare avansată, administrațiile SAT și administrațiile ACT au fost mutate online și anulate.
Închiderea școlii afectează nu numai elevii, profesorii și familiile, dar au consecințe economice și sociale de anvergură. Închiderea școlilor ca răspuns la pandemie a pus lumina asupra diferitelor probleme sociale și economice, inclusiv datoria studenților, învățarea digitală, nesiguranța alimentară, și lipsa de adăpost, precum și acces la îngrijirea copiilor, asistență medicală, locuințe, internet, și servicii pentru persoane cu dizabilități. Impactul a fost mai sever pentru copiii defavorizați și familiile acestora, provocând întreruperea învățării, alimentație compromisă, probleme de îngrijire a copilului și, prin urmare, costuri economice pentru familiile care nu puteau lucra.
Ca răspuns la închiderea școlilor, UNESCO a recomandat utilizarea programelor de învățare la distanță și a aplicațiilor și platformelor educaționale deschise pe care școlile și profesorii le pot folosi pentru a ajunge la elevi de la distanță și pentru a limita întreruperea educației.
Fundal
(Copii și tineri în afara școlii din cauza închiderii COVID-19 și tinerii clasificați ca NEET)
Eforturile de a încetini răspândirea COVID-19 prin intervenții non-farmaceutice și măsuri preventive precum distanțarea socială și autoizolarea au determinat închiderea pe scară largă a școlii primare, secundare și terțiare în peste 100 de țări.
Epidemiile anterioare de boli infecțioase au determinat închiderea pe scară largă a școlilor în întreaga lume, cu niveluri diferite de eficacitate. Modelarea matematică a arătat că transmiterea unui focar poate fi amânată prin închiderea școlilor. Cu toate acestea, eficacitatea depinde de contactele pe care copiii le mențin în afara școlii. Închiderea școlii pare eficientă în scăderea cazurilor și deceselor, în special atunci când este adoptată cu promptitudine. Dacă închiderea școlii se produce târziu în raport cu un focar, acestea sunt mai puțin eficiente și este posibil să nu aibă niciun impact. În plus, în unele cazuri, redeschiderea școlilor după o perioadă de închidere a dus la creșterea ratelor de infecție. Deoarece închiderile tind să aibă loc concomitent cu alte intervenții, cum ar fi interdicțiile de adunare publică, poate fi dificil să se măsoare impactul specific al închiderii școlilor.
În timpul pandemiei de gripă din 1918-1919 din Statele Unite, închiderea școlilor și interdicțiile de adunare publică au fost asociate cu rate mai mici de mortalitate totală. Orașele care au implementat astfel de intervenții anterior au avut întârzieri mai mari în atingerea ratelor maxime de mortalitate. Școlile s-au închis pentru o durată medie de 4 săptămâni, conform unui studiu privind răspunsul a 43 de orașe din SUA la gripa spaniolă. S-a demonstrat că închiderea școlilor reduce morbiditatea din cauza gripei asiatice cu 90% în timpul focarului 1957–58 și până la 50% în controlul gripei în SUA, 2004-2008.
Mai multe țări au încetinit cu succes răspândirea infecției prin închiderea școlilor în timpul pandemiei de gripă H1N1 din 2009. Închiderea școlilor din orașul Oita, Japonia, s-a dovedit că a scăzut cu succes numărul de elevi infectați la vârful infecției; totuși nu s-a constatat că închiderea școlilor a scăzut semnificativ numărul total de elevi infectați. Închiderea obligatorie a școlilor și alte măsuri de distanțare socială au fost asociate cu o reducere de 29% până la 37% a ratelor de transmitere a gripei. Închiderea timpurie a școlilor din Statele Unite a întârziat vârful pandemiei de gripă H1N1 din 2009. În ciuda succesului general al închiderii școlilor, un studiu privind închiderea școlilor din Michigan a constatat că „închiderea școlilor reactive la nivel de district a fost ineficientă”.
În timpul focarului de gripă porcină din 2009 în Marea Britanie, într-un articol intitulat „Închiderea școlilor în timpul unei pandemii de gripă” publicat în Lancet Infectious Diseases, un grup de epidemiologi a fost de acord că închiderea școlilor întrerupe cursul infecției, încetinește răspândirea și câștigă timp pentru cercetare și producerea unui vaccin. După ce au studiat pandemiile de gripă anterioare, inclusiv pandemia de gripă din 1918, pandemia de gripă din 1957 și pandemia de gripă din 1968, au raportat despre efectul economic și al forței de muncă pe care îl va avea închiderea școlii, în special cu un procent mare de medici și asistenți medicali fiind femei, dintre care jumătate au avut copii cu vârsta sub 16 ani. De asemenea, s-au uitat la dinamica răspândirii gripei în Franța în timpul vacanțelor școlare franceze și au observat cum cazurile de gripă au scăzut atunci când școlile au fost închise și au reapărut când au fost redeschise. Ei au menționat că atunci când profesorii din Israel au intrat în grevă în timpul sezonului gripal 1999-2000, vizitele la medici și numărul infecțiilor respiratorii au scăzut cu mai mult de o cincime și, respectiv, mai mult de două cincimi.
Lasă un răspuns