Home » Articole » RO » Educaţie » UE: Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală

UE: Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală

În cadrul orientărilor sale politice, Comisia Europeană a subliniat necesitatea de a debloca potențialul tehnologiilor digitale pentru învățare și predare și de a dezvolta competențele digitale în rândul tuturor cetățenilor. Educația și formarea sunt elemente-cheie pentru împlinirea personală, coeziune socială, creștere economică și inovare. Acestea reprezintă, de asemenea, o piatră de temelie critică pentru o Europă mai echitabilă și mai sustenabilă. Creșterea calității și a incluziunii sistemelor de educație și formare, precum și furnizarea de competențe digitale pentru toți pe perioada tranzițiilor digitală și verde au o importanță strategică pentru UE.

Digitalizarea rapidă din ultimul deceniu a transformat multe aspecte ale muncii și vieții cotidiene. Condusă de inovație și de evoluția tehnologică, transformarea digitală remodelează societatea, piața muncii și viitorul muncii. Angajatorii se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește recrutarea de lucrători înalt calificați în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în sectorul digital. Prea puțini adulți își perfecționează competențele sau se recalifică pentru a ocupa aceste posturi vacante, deseori deoarece formarea nu este disponibilă la momentul și la locul potrivit.

Utilizarea tehnologiilor digitale este de asemenea crucială pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european și pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Tehnologiile digitale sunt factori puternici de stimulare pentru tranziția către o economie verde, inclusiv pentru trecerea la o economie circulară și pentru decarbonizarea energiei, transporturilor, construcțiilor, agriculturii și altor industrii și sectoare. În paralel, este important să se reducă amprenta climatică și de mediu a produselor digitale și să se faciliteze trecerea către comportamente durabile atât în dezvoltarea, cât și în utilizarea produselor digitale.

Sistemul de educație și formare face parte din ce în ce mai mult din transformarea digitală și poate valorifica beneficiile și oportunitățile acesteia. Totuși, acesta trebuie, de asemenea, să gestioneze în mod eficace riscurile transformării digitale, inclusiv riscul unui decalaj digital între mediul urban și cel rural, caz în care unele persoane ar putea beneficia mai mult decât altele. Transformarea digitală în educație este susținută de progresele în domeniul conectivității, de utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, de nevoia de flexibilitate individuală și cererea mereu în creștere de competențe digitale. Criza provocată de pandemia de COVID-19, care a afectat puternic educația și formarea, a accelerat schimbarea și a oferit o experiență de învățare.

Tehnologia digitală, atunci când este utilizată cu pricepere, în mod echitabil și cu eficacitate de cadrele didactice, poate susține pe deplin obiectivul unei educații și formări de înaltă calitate și favorabile incluziunii pentru toți cursanții. Aceasta poate facilita o învățare mai personalizată, mai flexibilă și mai centrată pe elev în toate etapele și stadiile educației și formării. Tehnologia poate fi un instrument puternic și antrenant pentru învățarea colaborativă și creativă. Aceasta poate ajuta cursanții și cadrele didactice să acceseze, să creeze și să distribuie conținut digital. Aceasta poate, de asemenea, să aibă loc dincolo de zidurile sălii de curs, ale clasei sau ale locului de muncă, oferind mai multă libertate în raport cu constrângerile locului fizic și ale orarului. Învățarea poate avea loc într-o modalitate complet online sau mixtă, într-un moment, loc și ritm adaptate nevoilor cursantului individual. Totuși, tipul și designul instrumentelor și platformelor tehnologice, precum și pedagogia digitală utilizată pot influența direct includerea sau excluderea persoanelor în raport cu învățarea. Studenții cu handicap, de exemplu, necesită instrumente care sunt complet accesibile pentru a putea beneficia de transformarea digitală.

Prioritățile strategice ale acestui Plan de acțiune vor răspunde la două aspecte interconectate ale educației digitale: mai întâi, utilizarea unei game vaste și în creștere de tehnologii digitale (aplicații, platforme, software) pentru a îmbunătăți și pentru a extinde educația și formarea. Învățarea online, la distanță și mixtă sunt exemple specifice despre cum poate fi utilizată tehnologia pentru a susține procesele de predare și de învățare. Un al doilea aspect-cheie al educației digitale este necesitatea de a echipa toți cursanții cu competențe digitale (cunoștințe, aptitudini și atitudini) pentru a trăi, a munci, a învăța și a prospera într-o lume din ce în ce mai influențată de tehnologiile digitale. Abordarea acestor două aspecte ale educației digitale necesită politici și acțiuni pe mai multe fronturi, inclusiv infrastructură, strategie și conducere, competențe de predare, competențe de învățare, conținut, programe de învățământ, evaluare și cadre juridice naționale. În timp ce statele membre sunt responsabile pentru conținutul educației și pentru organizarea sistemelor lor de educație și formare, acțiunea la nivelul UE poate contribui la dezvoltarea educației și formării de calitate și favorabile incluziunii, susținând cooperarea, schimbul de bune practici, cadrele juridice, cercetarea, recomandările și alte instrumente.

Datele recente indică niveluri diferite ale educației digitale în statele membre. Dovezi din cadrul exercițiului PISA al OCDE din 2018 au arătat că multe gospodării cu venituri reduse nu aveau acces la computere. Cifrele Eurostat din 2019 au indicat că accesul la internet în bandă largă variază semnificativ în UE, de la 74 % din gospodării pentru segmentul cu veniturile cele mai scăzute până la 97 % pentru segmentul cu veniturile cele mai ridicate. Cu privire la pregătirea profesorilor, Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare inițiat de OCDE din 2018 a arătat că doar 39 % dintre cadrele didactice din UE s-au simțit bine sau foarte bine pregătite să utilizeze tehnologiile digitale în munca lor zilnică, cu diferențe semnificative între statele membre.

În ultimele decenii, au avut loc multe inițiative și investiții în tehnologia educației și dezvoltarea competențelor digitale. În pofida progresului și a exemplelor excelente de inovație, aceste inițiative au fost adesea de scurtă durată sau la scară limitată și au avut un efect marginal la nivelul sistemului. Aceasta s-ar putea datora, în parte, faptului că potențialul digitalizării educației nu a fost vizibil și înțeles pe scară largă. Criza provocată de pandemia de COVID-19 ne-a pus pentru prima dată într-o situație în care nu erau prea multe opțiuni disponibile pentru a oferi educație și formare în afara tehnologiei digitale. Am învățat multe, iar mulți profesori, elevi și părinți s-au confruntat cu o curbă abruptă a învățării. În același timp, pandemia a expus și deficiențele care trebuie soluționate pentru a integra cu succes tehnologiile digitale în sistemele de educație și formare.

Eforturile de a controla epidemia de COVID-19 au condus la închiderea clădirilor, a campusurilor și a altor locuri de educație și formare și la o trecere forțată la modalități de urgență ale educației digitale. Aceste modalități de urgență au inclus adoptarea pe scară largă a învățării online și la distanță 1 . Această utilizare în masă și fără precedent a tehnologiei pentru învățare a revelat multe oportunități pentru profesori de a-și organiza predarea diferit și de a interacționa cu elevii într-un mod mai personalizat, concentrându-se pe nevoile lor specifice. În același timp, multe state membre au experimentat deficiențe ale sistemului și o lipsă la scară largă a pregătirii digitale. Deși tehnologiile digitale au permis multor elevi, studenți și cursanți adulți să continue să învețe, acestea s-au dovedit de asemenea un obstacol major pentru alții, atunci când accesul, echipamentele, conectivitatea sau competențele lipseau. În unele state membre, majoritatea vastă a cadrelor didactice și a cursanților aveau puțină experiență sau deloc cu privire la predarea și la învățarea online și la diferitele abordări pedagogice necesare pentru această modalitate de instruire. Nu toate instrumentele sau conținuturile au fost accesibile, iar cursanții cu dizabilități s-au confruntat cu provocări deosebite.

Această criză necesită regândirea modului în care sunt concepute și furnizate educația și formarea în cadrul tuturor disciplinelor, pentru a răspunde cerințelor unei lumi deosebit de dinamice și din ce în ce mai digitale. Educația de calitate și favorabilă incluziunii de astăzi ar trebui să fie informată de nevoile societății noastre prezente și viitoare. Pentru aceasta, este important să se ia în considerare modul în care toate etapele și stadiile educației și formării pot include în mod eficient și strategic tehnologiile digitale în practicile educaționale.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență factorii stimulatori cheie care permit o educație și formare digitale eficace: conectivitatea și echipamentul digital adecvat pentru cursanți și cadre didactice; profesori și formatori care sunt încrezători și competenți în utilizarea tehnologiei digitale pentru a susține predarea și pedagogia adaptată; aptitudini de conducere; colaborarea și partajarea de bune practici și metode de predare inovative. Experiențele din această perioadă arată că sistemele și instituțiile de educație și formare care au investit anterior în capacitatea lor digitală au fost mai bine pregătite pentru a adapta abordările de predare, pentru a menține nivelul de implicare a cursanților și pentru a continua procesul de educație și formare. În special, urgența a confirmat necesitatea ca toate cadrele didactice să aibă competențe de utilizare a tehnologiilor digitale în mod eficace în procesul de predare și formare, precum și necesitatea de a ne asigura că toți copiii pot să participe la educația digitală. Aceasta a confirmat, de asemenea, că predarea online necesită diferite abordări pedagogice. Profesorii și cursanții au de asemenea nevoie să își dezvolte competențele și know-how-ul pentru această modalitate diferită de învățare. Acum depășim faza neplanificată și urgentă impusă furnizorilor de educație, profesorilor, elevilor, familiilor și sistemului de educație în ansamblu. Ar trebui definită o abordare strategică și pe termen lung pentru educația și formarea digitală.

În cadrul primului Plan de acțiune pentru educația digitală, adoptat în 2018, UE a abordat digitalizarea în educație printr-o serie de măsuri 2 . Pe măsură ce tranziția digitală continuă, iar criza în domeniul sănătății publice aduce noi provocări în centrul atenției, noul Plan de acțiune se axează pe schimbarea digitală pe termen mai lung în educație și formare.

Astfel cum s-a anunțat în cadrul Agendei pentru competențe în Europa și al Comunicării privind Spațiul european al educației, noul Plan de acțiune prezintă o viziune pentru îmbunătățirea alfabetizării digitale, a competențelor și a capacității digitale la toate nivelurile de educație și formare și pentru toate nivelurile de competențe digitale (de la nivel de bază la nivel avansat). Planul de acțiune va susține obiectivul Agendei pentru competențe de a asigura că 70 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani vor avea cel puțin competențe digitale de bază până în 2025. Noul Plan de acțiune susține de asemenea obiectivele propunerii recent adoptate de Comisie de Recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență, care pune un accent deosebit pe transformarea digitală în sectorul educației și formării profesionale.

Planul de acțiune poate beneficia 3  de pe urma programului Erasmus, a Fondului social european, a Fondului european de dezvoltare regională și a politicilor de specializare inteligentă, a Mecanismului pentru interconectarea Europei, a programului Europa digitală și a programului Orizont Europa. În plus, Planul de acțiune face parte din răspunsul UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, de a orienta statele membre către prioritizarea finanțării pentru educație digitală în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, în care investițiile emblematice sunt reprezentate de recalificare și perfecționare, precum și de stimularea conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate 4 , dar și în cadrul altor instrumente ale politicii de coeziune. Acesta va informa de asemenea monitorizarea în temeiul semestrului european. Mecanismul va susține statele membre în eforturile lor de reformă, împreună cu posibilul sprijin tehnic pentru reformele politicilor naționale prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic 5 . Planul de acțiune identifică zone specifice în care o acțiune este necesară în mod deosebit pentru a sprijini redresarea și reziliența educației și formării și pentru a asigura că educația în Europa permite tranziția către o economie verde și tranziția digitală și profită de beneficiile transformării digitale, atenuând în același timp riscurile acesteia.

Bazându-se pe activitatea Parlamentului European 6 , a Consiliului 7 și a Comisiei, Planul de acțiune vizează măsuri în materie de educație și formare digitală de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, care vor necesita o combinație de acțiuni și politici pentru a fi eficace. Acesta acoperă următoarea perioadă de programare (2021-2027) și stabilește priorități și acțiuni corespunzătoare acolo unde UE poate aduce valoare adăugată.

(1) Pentru un glosar al termenilor utilizați, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește acest document.

(2) Primul Plan de acțiune pentru educația digitală a fost adoptat în ianuarie 2018 ca parte a viziunii de instituire a unui Spațiu european al educației. Acesta a inclus 11 acțiuni. Pentru mai multe detalii, a se consulta documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(3) Fără a aduce atingere rezultatului final al procesului de negociere interinstituțională privind viitoarele programe UE.

(4) Denumită în continuare „bandă largă”.

(5) COM(2020) 409 final.

(6) De exemplu, activitatea Comisiei CULT a Parlamentului European, care a întocmit rapoarte relevante privind educația digitală, inteligența artificială și alte aspecte conexe.

(7) De exemplu, Concluziile Consiliului privind COVID în educație sub președinția croată a Consiliului Uniunii Europene.

© European Union, 1998-2020

Ghidul autorului de cărţi electronice
Ghidul autorului de cărţi electronice

Ai scris o carte. Foarte frumos. Dar nu ai scris-o pentru a o ţine pentru tine. Trebuie să o publici. Problema e că editurile percep preţuri foarte mari pentru buzunarele unora dintre autori, şi aceasta în mod obiectiv, datorită costurilor … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $4,99 Selectează opțiunile
Filosofie - Noțiuni de bază, Volumul 2
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 2

O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $6,99$21,28 Selectează opțiunile
Psihologia mulțimilor
Psihologia mulțimilor

Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu Una dintre cele mai influente cărți de psihologie socială, despre modul în care acționează și cum pot fi manipulate și cotrolate mulțimile. Cartea a avut un impact profund nu numai asupra lui Freud, ci și … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $2,99$3,99 Selectează opțiunile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *