Știri din educație, 5 februarie

Simulările EN VIII & Bac 2026 – calendar, discipline + organizare în școli

Calendarul oficial al simulărilor pentru examenele naționale 2026 (EN VIII și Bac) e confirmat de Ministerul Educației și Cercetării: 16–18 martie 2026 au loc probele scrise pentru simularea Evaluării Naționale, iar 23–26 martie 2026 cele pentru simularea Bacalaureatului. Comunicatul precizează și disciplinele: pentru EN VIII – română, matematică și (unde e cazul) limba maternă; pentru Bac – română, limba maternă (unde e cazul) și disciplinele de profil/alegere (de la matematică/istorie până la fizică, chimie, informatică, geografie și socio-umane). Programele pentru simulări sunt publicate pe platforma oficială de subiecte, astfel încât școlile și elevii pot alinia pregătirea și pot verifica exact conținuturile evaluate. În plus, pentru a limita „golurile” în orar, ministerul a transmis că orele elevilor care nu susțin simulările trebuie să se desfășoare în continuare, corespunzător, pe durata testărilor – o clarificare importantă mai ales în școlile unde se suprapun centrele de simulare cu activitatea curentă. (Edu România)

Sindicatele cer profesorilor să nu semneze pentru participarea la simulări

Tensiunile din sistem cresc înainte de simulări: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația „Spiru Haret” le cer profesorilor să nu semneze documente prin care își asumă participarea la organizarea simulărilor din martie (EN VIII și Bac). În apelul public, sindicatele invocă presiuni asupra școlilor și cadrelor didactice și îndeamnă la rezistență față de „tentative de intimidare”. Mesajul vine după ce, în școli, au circulat consultări interne/„referendumuri” sindicale privind participarea la simulări și eventuale forme de protest. Pentru elevi și părinți, riscul imediat e unul practic: simulările au nevoie de comisii, supraveghere, scanare/transport de lucrări și logistică, iar o retragere masivă a personalului poate duce la reorganizări de ultim moment (spații, program, comasări) sau la disfuncționalități. Pentru conducerea școlilor, dilema e delicată: să asigure cadrul de examen, dar să nu escaladeze conflictul cu propriul personal. (Edupedu.ro)

Protestele profesorilor și presiunea pentru grevă

Protestele profesorilor rămân pe agenda publică: la 25 februarie 2026, federațiile sindicale din educație (FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”) au protestat la Palatul Cotroceni și i-au cerut președintelui să intervină pentru eliminarea unor măsuri de austeritate considerate nocive pentru educație. O delegație a fost primită de un consilier prezidențial, iar mesajul central a fost că „tăierile” și restricțiile bugetare se traduc în pierderi de venit și în degradarea condițiilor de muncă, cu efecte asupra calității actului educațional. Relatări media din aceeași perioadă indică o mobilizare în creștere: la protest au fost prezenți și studenți, iar sindicatele discută deschis despre boicotarea simulărilor sau despre grevă. Un alt indicator al presiunii: un sondaj sindical menționat în presă arăta că 74,7% dintre respondenți s-ar declara dispuși să participe la grevă, iar majoritatea ar evalua impactul măsurilor guvernamentale drept foarte negativ. Practic, semnalul e că conflictul social nu e „stins”, iar martie (simulări) devine o fereastră de negociere. (CursDeGuvernare.ro)

Bugetul Educației 2026: ~57,3 mld lei, ~2,8% din PIB

Bugetul Educației pentru 2026 este subiect de controversă: potrivit informațiilor din proiectul de buget, Ministerul Educației și Cercetării ar urma să primească circa 57,3 miliarde lei – cu aproape 2,9–3 miliarde lei mai puțin decât bugetul inițial din 2025. În documentele citate public, alocarea apare și în detaliu ca „credite bugetare” de peste 57,3 miliarde lei, foarte apropiată de execuția preliminată pe 2025, dar sub nivelul aprobat la începutul anului trecut. În termeni macro, suma ar însemna aproximativ 2,8% din PIB, departe de țintele invocate recurent (în trecut, 6% din PIB; iar Legea 198/2023 indică un prag echivalent de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat). Pentru sistem, discuția se traduce în temeri legate de investiții amânate (infrastructură, digitalizare), presiune pe finanțarea de bază a școlilor/universităților și tensiuni suplimentare în negocierile cu sindicatele. În următoarele săptămâni, amendamentele și forma finală a bugetului vor arăta dacă apar corecții sau dacă educația rămâne pe „regim de austeritate”. (Libertatea)

Olimpicii pot intra la liceu fără Evaluarea Națională – proiect în consultare

Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică (4 martie 2026) un proiect de ordin care ar permite unor elevi olimpici să intre la liceu fără Evaluarea Națională, pentru anul școlar 2026–2027. Condiția: premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate/finanțate de minister sau premiile I–III/medalii la competiții internaționale recunoscute. Conform proiectului și relatărilor din presă, înscrierea s-ar face într-un singur județ, pe baza unei liste de corespondență între olimpiadă/competiție și filieră–profil–specializare; iar elevii ar putea fi admiși chiar peste numărul maxim la unele clase. MEC primește propuneri timp de 10 zile calendaristice, pe e-mailul oficial de consultări publice, deci forma finală poate suferi ajustări. Miza e dublă: recunoașterea performanței de vârf (și reducerea stresului unui examen „redundant” pentru unii elevi), dar și discuția despre echitate și transparență – ce competiții intră pe listă, cum se verifică relevanța pentru profilul ales și cum se evită abuzurile. (Edu România)

Noul ministru Mihai Dimian: „Sunt deschis dialogului”

Schimbare la vârful ministerului: Mihai Dimian a preluat portofoliul Educației și Cercetării la începutul lui martie 2026, într-un moment cu două fronturi fierbinți – bugetul și conflictul social. În primele zile de mandat, sindicatele au transmis public că se așteptau să fie invitate rapid la discuții, „ținând cont de tensiunile existente” și de intenția de boicotare a simulărilor. Întrebat de presă, Dimian a răspuns scurt că este „deschis dialogului”. În paralel, el a confirmat că a primit solicitarea de întâlnire de la ANOSR și că va stabili o întâlnire „săptămâna viitoare”, semn că încearcă să deschidă canale atât cu personalul din sistem, cât și cu beneficiarii direcți (studenții). Pentru școli, începutul de mandat e un test de management al crizei: dacă nu apar rapid pași concreți (calendar de negocieri, clarificări despre simulări și examene, mesaj unitar către inspectorate), orice blocaj din martie poate escalada și poate afecta pregătirea pentru examenele din vară. (Edupedu.ro)

ANOSR cere întâlnire: finanțare, burse, transport, acte normative

Organizațiile studențești cer o discuție urgentă cu noul ministru. ANOSR a solicitat oficial o întâlnire (4 martie 2026), cu o agendă foarte concretă: finanțarea învățământului superior, fondul de burse și protecție socială, facilitățile la transport feroviar și local, plus stadiul implementării unor acte normative și al platformelor lansate. În mesajele publice, ANOSR leagă discuția de austeritate și de efectele măsurilor anterioare asupra drepturilor studenților: organizația menționează impactul OUG 156/2024 asupra transportului (limitări începând cu 1 ianuarie 2025) și spune că schimbări ulterioare au dus la diminuarea fondului de burse (în comunicarea citată, se vorbește despre o reducere de ~52%, echivalentul a ~44.000 de burse sociale). ANOSR mai invocă propriul studiu despre „coșul minim al studentului”, cu un necesar lunar peste bursa socială minimă. Pe scurt, studenții cer predictibilitate financiară și măsuri de protecție socială înainte ca bugetul 2026 să fie „bătut în cuie”. (Știrile ProTV)

Burse sociale pentru >39.000 de studenți vulnerabili: 925 lei/lună

Un anunț cu impact direct asupra abandonului universitar: Ministerul Educației a comunicat că peste 39.000 de studenți din medii dezavantajate vor putea primi burse sociale de 925 lei/lună, în perioada ianuarie–iulie 2026. Implementarea se face prin UEFISCDI, care – împreună cu ministerul – a lansat apelul de selecție pentru universitățile de stat civile acreditate ce vor acorda aceste burse, din bugetul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar” (finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027). Detaliu important pentru universități: aplicațiile se trimit exclusiv electronic, cu termen 6 martie 2026, ora 16:00. Dacă selecția merge rapid, bursa poate deveni un „colac de salvare” pentru studenții vulnerabili (chirie, mâncare, transport), exact într-o perioadă în care costurile de trai apasă și discuțiile despre buget și burse sunt deja tensionate. (AGERPRES)

Disciplină nouă opțională: „Economie circulară și consum responsabil” (clasa a VII-a) – în consultare

Curriculumul se extinde spre educația pentru sustenabilitate: Ministerul Educației a lansat în consultare publică programa pentru disciplina opțională „Economie circulară și consum responsabil” (clasa a VII-a), integrată în oferta națională. Potrivit prezentării, disciplina urmărește dezvoltarea unei gândiri critice despre utilizarea resurselor, modelele de producție și consum și impactul acestora asupra mediului și calității vieții. Printr-o abordare aplicată, programa vizează formarea de comportamente de consum responsabil și explică principiile economiei circulare, inclusiv strategia „10 R” (refuză, reduce, reutilizează etc.), ca parte a educației pentru dezvoltare durabilă. AGERPRES notează că programa a fost elaborată de structurile de curriculum ale ministerului, în conexiune cu planuri de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, cu sprijin guvernamental pe zona de dezvoltare durabilă. Pentru școli, noutatea e apariția unei opțiuni curriculare cu miză practică, dar implementarea va depinde de interesul unității, resursa de profesori și modul în care disciplina e integrată în oferta locală. (AGERPRES)

OECD: „Digital Education Outlook 2026” – reguli de bun-simț pentru GenAI în educație

La nivel internațional, OECD a publicat „Digital Education Outlook 2026: Exploring Effective Uses of Generative AI in Education” (19 ianuarie 2026), un raport amplu despre cum ar trebui folosită IA generativă în școală. Ideea centrală: GenAI poate sprijini învățarea doar când e ghidată de principii pedagogice clare; altfel, elevii pot „externaliza” efortul și pot obține performanță pe termen scurt fără câștig real de competențe. OECD recomandă o abordare „human-centred”: întâi se dezvoltă abilități fără GenAI, apoi cu instrumente educaționale specializate și abia la final cu instrumente generaliste; și cere politici pentru confidențialitate, siguranță, transparență și testare a bias-ului. Raportul avertizează și asupra riscului de confuzie între „output bun” și învățare reală, iar presa a popularizat ideea unei „false stăpâniri” a materiei („false mastery”) atunci când chatboții maschează lacunele. Pentru România, concluziile sunt relevante în special pentru reguli de evaluare și integritate academică, dar și pentru ce tip de instrumente AI merită susținute la nivel de sistem (nu doar utilizate ad-hoc). (OECD)