Intelligence în rețelele sociale (SOCMINT)

Intelligence în rețelele sociale (SMI sau SOCMINT) cuprinde instrumentele și soluțiile colective care permit organizațiilor să analizeze conversațiile, să răspundă pentru a sincroniza semnalele sociale și să sintetizeze punctele de date sociale în tendințe și analize semnificative, bazate pe nevoile utilizatorului. Intelligence în rețelele sociale permite utilizarea colectării de informații de pe site-urile de socializare, folosind atât mijloace intruzive, cât și non-intruzive, din rețele sociale deschise și închise.[1] Acest tip de colectare de informații este un element al OSINT (Open-Source Intelligence).[2]

Termenul a fost inventat într-o lucrare din 2012 scrisă de Sir David Omand, Jamie Bartlett și Carl Miller pentru Centrul pentru Analiza Social Media, la think tank-ul Demos, cu sediul la Londra.[3][4][2] Autorii au susținut că social media este acum o parte importantă a activității de informații și securitate, dar că sunt necesare schimbări tehnologice, analitice și de reglementare înainte ca acestea să poată fi considerate o nouă formă puternică de intelligence, inclusiv modificări la Legea Regatului Unit privind reglementarea puterilor de investigare din 2000.[3]

Având în vedere evoluția dinamică a rețelelor sociale și a monitorizării acestora, înțelegerea noastră actuală a modului în care monitorizarea rețelelor sociale poate ajuta organizațiile să creeze valoare comercială este inadecvată. Prin urmare, este nevoie să studiem modul în care organizațiile pot (a) extrage și analiza date de pe rețelele sociale legate de afacerea lor (Sensing) și (b) utiliza informații externe obținute din monitorizarea rețelelor sociale pentru inițiative comerciale specifice (Seizing).[5]

Utilizare guvernamentală

În Thailanda, Divizia de Suprimare a Criminalității Tehnologice nu numai că a angajat o echipă de 30 de persoane pentru a examina rețelele sociale pentru conținut considerat lipsit de respect față de monarhie, cunoscut sub numele de lèse-majesté, dar încurajează și cetățenii să raporteze un astfel de conținut. Vizând în special tinerii, aceștia derulează un program „Cyber Scout”, în care participanții sunt recompensați pentru raportarea persoanelor care postează materiale percepute ca fiind dăunătoare monarhiei.[6]

Cazurile din Israel implică arestarea palestinienilor de către poliție pentru postările lor pe rețelele sociale. Un exemplu include o fată de 15 ani care a postat un status pe Facebook cu cuvintele „iartă-mă”, ridicând suspiciuni în rândul autorităților israeliene că ar putea plănui un atac.[6]

În Egipt, o cerere de ofertă din 2014, divulgată prin intermediul Ministerului de Interne, dezvăluie eforturi de a achiziționa un sistem de monitorizare a rețelelor sociale pentru a identifica figurile importante și a preveni protestele înainte ca acestea să aibă loc.[6]

În Statele Unite, ZeroFOX s-a confruntat cu critici pentru că a distribuit oficialilor din Baltimore un raport în care prezenta modul în care instrumentul lor de monitorizare a rețelelor sociale putea urmări revoltele de după înmormântarea lui Freddie Gray. Raportul a etichetat 19 persoane, inclusiv două figuri proeminente din mișcarea #BlackLivesMatter, drept „actori amenințători”.[6]

În Regatul Unit, Asociația Șefilor de Poliție din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord a subliniat importanța rețelelor sociale în colectarea de informații în timpul protestelor anti-fracking din 2011. Analiza rețelelor sociale a monitorizat îndeaproape protestele împotriva sacrificării bursucilor din 2013, un raport din 2013 dezvăluind o echipă de 17 ofițeri din Unitatea Națională pentru Extremism Intern care scanau tweet-uri publice, videoclipuri YouTube, profiluri Facebook și alt conținut online de la cetățeni din Regatul Unit.[6]

Efecte asupra opiniei politice

În timpul alegerilor prezidențiale din Statele Unite din 2016, Comisia de Informații a Senatului a publicat rapoarte care conțineau informații despre utilizarea de către Rusia a fermelor de troli pentru a induce în eroare alegătorii de culoare cu privire la vot.[7] De asemenea, cercetătorii germani au analizat în 2010 mesajele de pe Twitter referitoare la alegerile federale germane, concluzionând că Twitter a jucat un rol în conducerea utilizatorilor către o anumită opinie politică.[8]

Într-un sens larg, rețelele sociale se referă la un mod conversațional, distribuit de generare, diseminare și comunicare între comunități. Spre deosebire de mass-media tradițională și industrială bazată pe difuzare, rețelele sociale au dărâmat granițele dintre autor și cititori, în timp ce procesul de consum și diseminare a informațiilor devine intrinsec împletit cu procesul de generare și partajare a informațiilor.[9]

Un exemplu al modului în care SOCMINT este utilizat pentru a influența opiniile politice este scandalul Cambridge Analytica. Cambridge Analytica a fost o companie care a achiziționat date de la Facebook despre utilizatorii săi fără consimțământul sau știrea americanilor. Aceștia au folosit aceste date pentru a construi un „instrument de război psihologic” pentru a-i convinge pe alegătorii americani să-l aleagă pe Donald Trump ca președinte la alegerile din 2016. [10] Christopher Wylie, denunțătorul, a raportat că informațiile personale au fost luate la începutul anului 2014 și folosite pentru a construi un sistem care ar putea viza alegătorii americani cu reclame electorale personalizate. Datele a peste 50 de milioane de persoane au fost exploatate și manipulate. [11][12]

Aplicarea legii

În septembrie 2023, Departamentul de Poliție din Philadelphia a început să utilizeze rețelele sociale pentru a urmări și a fi cu un pas înaintea activităților infracționale pentru a opri întâlnirile și potențialele jafuri. Această nouă abordare i-a făcut pe ofițeri să utilizeze un alt instrument în domeniul lor, fiind capabili să găsească informații noi cât mai repede posibil.[13][14]

Agențiile de aplicare a legii din întreaga lume utilizează din ce în ce mai mult informațiile despre rețelele sociale pentru a-și îmbunătăți capacitățile atât în prevenirea, cât și în investigarea criminalității. Prin analizarea datelor disponibile publicului de pe platformele sociale precum Facebook, Twitter și Instagram, poliția poate urmări activitățile criminale, poate identifica suspecții și chiar poate preveni potențiale infracțiuni înainte ca acestea să se producă. De exemplu, FBI utilizează SOCMINT pentru a monitoriza amenințările și a investiga activitățile criminale, inclusiv analizarea postărilor, imaginilor și videoclipurilor care ar putea semnala activități ilegale sau probleme de securitate.[15]

Marketing

SOCMINT colectează date atât de la organizații, cât și de la persoane la nivel individual. Are o varietate de scopuri diferite și, deși scopul său principal este de a îmbunătăți progresele în materie de securitate națională, există și alte câteva beneficii. Aceste informații pot identifica tipare, pot prezice tendințe, pot colecta informații în timp real etc.[16] În plus, aceste aspecte au permis atât îmbunătățiri în cadrul afacerilor, cât și ajutor pentru aplicarea legii.[17]

Inteligența artificială a rețelelor sociale (ASNI) se referă la aplicarea inteligenței artificiale în cadrul serviciilor de rețele sociale și al platformelor de socializare. Aceasta cuprinde diverse tehnologii și tehnici utilizate pentru a automatiza, personaliza, îmbunătăți și sincroniza interacțiunile și experiențele utilizatorilor în cadrul rețelelor sociale. Se așteaptă ca ASNI să evolueze rapid, influențând modul în care interacționăm online și modelând experiențele lor digitale. Transparența, considerațiile etice, părtinirea influenței mass-media și controlul utilizatorilor asupra datelor vor fi cruciale pentru a asigura o dezvoltare responsabilă și un impact pozitiv.

Google oferă numeroase servicii gratuite și a construit un întreg brand media cu vasta sa varietate de produse. Pe lângă colectarea datelor, Google deține și două servicii de publicitate, Google Ads și Google AdSense. În mod surprinzător, cea mai mare parte a veniturilor sale provine din publicitate, nu din vânzări directe ale serviciilor sau produselor sale. Google câștigă bani prin vânzarea de servicii de publicitate către agenții de publicitate. Aceștia oferă spațiu publicitar site-urilor web de pe Google și vizează anunțurile către consumatorii serviciilor și produselor Google. Google poate comercializa anunțuri folosind SOCMINT pentru a colecta date de la utilizatorii săi și a genera venituri.[18]

Cercetările arată că diverse platforme de socializare de pe internet, cum ar fi Twitter, Tumblr (site-uri web de microblogging), Facebook (o rețea de socializare populară), YouTube (cel mai mare site web de partajare și găzduire video), bloguri și forumuri de discuții sunt utilizate în mod abuziv de către grupuri extremiste pentru răspândirea convingerilor și ideologiilor lor, promovarea radicalizării, recrutarea de membri și crearea de comunități virtuale online care au o agendă comună. Site-urile web de microblogging populare, cum ar fi Twitter, sunt utilizate ca platformă în timp real pentru partajarea informațiilor și comunicare în timpul planificării și mobilizării evenimentelor legate de tulburări civile.[19][2]

Referințe

1. Norton-Taylor, Richard (April 24, 2012). „Former spy chief calls for laws on online snooping”. The Guardian. Retrieved February 22, 2013.
2. Senekal, BA (2018), Socmint: die monitering van sosiale media vir gemeenskapsveiligheidsdoeleindes binne ‘n grootdataraamwerk in Suid-Afrika met spesifieke verwysing na Orania, LitNet Akademies 15(3).
3. Omand, David; Bartlett, Jamie; Miller, Carl (2012). #Intelligence. London, England: Demos. ISBN 978-1-909037-08-3.
4. „Warning over net surveillance move”. The Sunday Sun. April 24, 2012. Retrieved February 22, 2013.
5. Mayeh, Maral; Scheepers, Rens; Valos, Michael (January 1, 2012). „Understanding the role of social media monitoring in generating external intelligence”. ACIS 2012: Location, Location, Location: Proceedings of the 23rd Australasian Conference on Information Systems 2012: 1–10.
6. „Social Media Intelligence | Privacy International”. privacyinternational.org. Retrieved November 27, 2023.
7. „Report: Russia still using social media to roil US politics”. AP News. December 18, 2018. Retrieved November 20, 2023.
8. „Social Media As An Intelligence Goldmine”. Cyber Security Review. March 15, 2016. Retrieved November 20, 2023.
9. Zeng, D.; Chen, H.; Lusch, R.; Li, S. (November 2010). „Social Media Analytics and Intelligence” (PDF). IEEE Intelligent Systems. 25 (6): 13–16. Bibcode:2010IISys..25f..13Z. doi:10.1109/MIS.2010.151. ISSN 1941-1294.
10. Lapowsky, Issie. „How Cambridge Analytica Sparked the Great Privacy Awakening”. Wired. ISSN 1059-1028. Retrieved December 4, 2023.
11. Cadwalladr, Carole; Graham-Harrison, Emma (March 17, 2018). „Revealed: 50 million Facebook profiles harvested for Cambridge Analytica in major data breach”. The Guardian. ISSN 0261-3077. Retrieved December 4, 2023.
12. „History of the Cambridge Analytica Controversy | Bipartisan Policy Center”. bipartisanpolicy.org. Retrieved December 4, 2023.
13. „Looting in Philadelphia: How social media is playing a key role – CBS Philadelphia”. www.cbsnews.com. September 29, 2023. Retrieved November 27, 2023.
14. Terry, Roger. „Social Media Marketing Agency”. tmcnet.com. Retrieved March 21, 2023.
15. „Social Media Monitoring by Law Enforcement: Issues and Considerations”. Congressional Research Service. August 14, 2023. Retrieved November 27, 2023.
16. „Social Media Intelligence: Opportunities And Limitations”. CES Working Papers. 7 (2A): 505–510. 2015. ISSN 2067-7693.
17. „What is Social Media Intelligence (SOCMINT)? | Brand24”. Brand24. October 27, 2023. Retrieved November 27, 2023.
18. Kang, Hyunjin; McAllister, Matthew P. (June 23, 2011). „Selling You and Your Clicks: Examining the Audience Commodification of Google”. TripleC: Communication, Capitalism & Critique. Open Access Journal for a Global Sustainable Information Society. 9 (2): 141–153. doi:10.31269/triplec.v9i2.255. ISSN 1726-670X.
19. Agarwal, Swati; Sureka, Ashish (November 21, 2015). „Applying Social Media Intelligence for Predicting and Identifying On-line Radicalization and Civil Unrest Oriented Threats”. arXiv:1511.06858 [cs.CY].

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)