Necesitatea firmelor de a dezvolta un comerț electronic

Comerțul electronic este o revoluție în practicile de afaceri. Dacă organizațiile vor profita de noile tehnologii de internet, atunci trebuie să adopte o perspectivă strategică. Adică, trebuie avut grijă să facem o legătură strânsă între strategia corporativă și strategia comerțului electronic.

Comerțul electronic, în sens larg, este utilizarea rețelelor de calculatoare pentru a îmbunătăți performanța organizațională. Creșterea profitabilității, câștigarea cotei de piață, îmbunătățirea serviciului pentru clienți și livrarea mai rapidă a produselor sunt câteva dintre câștigurile de performanță organizaționale posibile cu comerțul electronic. Comerțul electronic înseamnă mai mult decât comandarea de bunuri dintr-un catalog on-line. Ea implică toate aspectele interacțiunilor electronice ale unei organizații cu părțile interesate, oamenii care determină viitorul organizației. Astfel, comerțul electronic include activități precum înființarea unei pagini Web pentru a sprijini relațiile cu investitorii sau comunicarea electronică cu studenții care sunt potențiali angajați. Pe scurt, comerțul electronic implică utilizarea tehnologiei informației pentru a îmbunătăți comunicațiile și tranzacțiile cu toate părțile interesate ale unei organizații. Astfel de părți interesate includ clienții, furnizorii, autoritățile de reglementare guvernamentale, instituțiile financiare, managerii, angajații și publicul larg.

Fiecare organizație trebuie să ia în considerare dacă ar trebui să aibă o prezență pe internet și, dacă da, care ar trebui să fie gradul de implicare. Există doi factori cheie care trebuie luați în considerare pentru a răspunde la aceste întrebări.

În primul rând, câți clienți existenți sau potențiali clienți ar putea fi utilizatori de internet? Dacă o proporție semnificativă a clienților unei firme sunt utilizatori de internet, iar costurile de căutare pentru produs sau serviciu sunt rezonabil (chiar moderat) ridicate, atunci o organizație ar trebui să aibă o prezență; în caz contrar, pierde o oportunitate de a se informa și de a interacționa cu clienții săi. Web-ul este o sursă de informații prietenoasă și extrem de convenabilă pentru mulți clienți. Dacă o firmă nu are un site Web, atunci există riscul ca potențialii clienți, cunoscători de Web, să se îndrepte către concurenții care au o prezență pe Web.

În al doilea rând, care este intensitatea informațională a produselor și serviciilor unei companii? Un produs bogat în informații este unul care necesită informații considerabile pentru a-l descrie complet. De exemplu, care este cel mai bun mod de a descrie un CD unui potențial client? În mod ideal, textul ar fi folosit pentru notele albumului care listează melodiile, artiștii și timpul de redare; grafica ar fi folosită pentru a afișa coperta CD-ului; sunetul ar oferi o mostră a muzicii; și un videoclip ar arăta artistul cântând. Astfel, un CD necesită informare intensivă; multimedia este utilă pentru a-l descrie. În consecință, Sony Music oferă o imagine a copertei unui CD, notele de linie, o listă de melodii și mostre de 30 de secunde ale unor melodii. De asemenea, oferă fotografii și detalii ale sesiunii de studio.

Cei doi parametri, numărul de clienți pe Web și intensitatea informațiilor despre produse, pot fi combinați pentru a oferi un model simplu (vezi Figura) pentru a determina ce companii ar trebui să utilizeze Internetul. Organizațiile care se încadrează în cadranul din dreapta sus sunt candidații de prim rang, deoarece mulți dintre clienții lor au acces la internet și produsele lor au un conținut ridicat de informații. Firmele din celelalte cadrane, în special din cadranul jos-stânga, au mai puțină nevoie să investească într-un site Web.

(Grila de prezență pe internet)

Sursa: Richard T. Watson, Pierre Berthon, Leyland F. Pitt, George M. Zinkhan – Electronic Commerce: The Strategic Perspective, licența CC BY 3.0. Traducere de Nicolae Sfetcu

© 2022 MultiMedia Publishing, Cum să vinzi – Comerț electronic