Noul plan de pace american pentru Ucraina, între presiuni, concesii teritoriale și temeri de „capitulare”

Statele Unite au pus pe masa Kievului și Moscovei un nou plan de pace în 28 de puncte, care ar urma să oprească războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 2022, dar care presupune concesii majore din partea Ucrainei și oferă garanții semnificative Moscovei. Documentul, promovat de administrația președintelui american Donald Trump, a fost primit de președintele Volodimir Zelenski și este privit de Kremlin drept o posibilă „bază” pentru un acord, însă provoacă un val de critici la Kiev și neliniște în Europa.

Monitorizarea OSCE a deplasării armamentului greu în estul Ucrainei.

Ce prevede, în linii mari, planul american

Potrivit unor documente obținute și descrise de mai multe instituții de presă internaționale, planul american include:

• Înghețarea liniilor de front și concesii teritoriale: Ucraina ar trebui să renunțe formal la pretențiile asupra unor teritorii ocupate de Rusia, inclusiv zone din Donbas și Crimeea, și să accepte o linie de contact transformată în graniță de facto.
• Renunțarea la aderarea la NATO: Kievul s-ar angaja constituțional să nu devină membru al Alianței Nord-Atlantice, în schimbul unor garanții de securitate oferite de SUA și alte state occidentale.
• Limitarea armatei ucrainene: forțele armate ale Ucrainei ar fi plafonate (în proiect se discută de o limită de aproximativ 600.000 de militari) și ar fi create zone demilitarizate de-a lungul noii linii de contact.
• Nici trupe NATO în Ucraina, nici noi invazii ruse: planul prevede absența permanentă a trupelor NATO din Ucraina, în paralel cu un angajament al Rusiei de a nu invada alte state vecine.
• Ridicarea graduală a sancțiunilor împotriva Rusiei: Moscova ar primi un calendar de reintegrare în economia globală, inclusiv posibilitatea revenirii în formatul G8, în funcție de respectarea acordului.
• Reconstrucția Ucrainei: SUA și statele europene ar constitui un fond masiv de reconstrucție, de ordinul sutelor de miliarde de dolari, planul făcând referire inclusiv la utilizarea sau investirea activelor rusești înghețate.
• Amnistie și justiție limitată: proiectul conține prevederi prin care Ucraina ar renunța în mare măsură la demersurile de tragere la răspundere a Rusiei pentru crime de război și distrugerile produse, lucru care stârnește critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a experților în drept internațional.
• Supervizare americană: implementarea ar fi supravegheată de un „Consiliu al Păcii” condus de SUA, în care Washingtonul ar avea un rol central în monitorizarea obligațiilor asumate de Kiev și Moscova.

Kievul, între presiunea aliatului american și „liniile roșii” ale suveranității

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că a primit planul american și a anunțat că va discuta în continuare cu președintele Trump și cu oficialii americani pentru a încerca să modifice documentul. El spune că Ucraina nu a dat un răspuns final, dar a insistat public asupra faptului că nu va recunoaște teritoriile ocupate de Rusia și că nu va „trăda” interesele naționale.

Într-un discurs dramatic către națiune, Zelenski a descris momentul drept „unul dintre cele mai dificile” din istoria recentă a Ucrainei și a vorbit despre „o alegere foarte dificilă”: între riscul de a pierde sprijinul unui partener-cheie, Statele Unite, și pericolul de a-și pierde demnitatea și libertatea prin acceptarea unui acord perceput de mulți ca o capitulare.

În societatea ucraineană, reacțiile sunt intense. Politicieni din opoziție, veterani de front și formatori de opinie au calificat planul drept „capitulare” și „trădare”, avertizând că acceptarea unor cedări teritoriale ar submina definitiv ordinea de securitate europeană și ar încuraja agresiuni viitoare.

Poziția Rusiei: deschidere prudentă și presiune militară

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că planul american ar putea „pune bazele” unui acord de pace, sugerând că documentul reflectă o serie de cereri rostite de Moscova în ultimii ani. În același timp, el a avertizat că, dacă Ucraina respinge oferta, Rusia își va continua ofensiva militară pentru a-și atinge obiectivele „pe câmpul de luptă”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a nuanțat însă mesajul, afirmând că Rusia nu a intrat încă în discuții detaliate cu Washingtonul și că tratează planul drept un punct de plecare, nu un acord gata de semnat.

Termen limită american și îngrijorări în Europa

Potrivit relatărilor din presa americană și europeană, administrația Trump exercită presiuni puternice asupra Kievului pentru ca acesta să accepte planul până la Ziua Recunoștinței, sărbătorită joi în SUA, existând avertismente că sprijinul militar american ar putea fi redus dacă Ucraina refuză.

În capitalele europene, reacțiile sunt prudente spre critice. Lideri ai Uniunii Europene subliniază că nu au fost consultați oficial asupra proiectului și reiau formula „nimic despre Ucraina fără Ucraina”, insistând că orice acord durabil trebuie să fie acceptabil pentru Kiev și compatibil cu dreptul internațional. În plus, noul plan american complică discuțiile UE privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, în condițiile în care unele scenarii prevăd deblocarea treptată a acestor fonduri în cadrul unui aranjament de pace.

Un proces deschis, cu multe necunoscute

În acest moment, planul de pace american rămâne un draft contestat: Rusia îl salută ca bază de discuție, Washingtonul îl prezintă ca pe o șansă de a opri războiul, iar Kievul încearcă să schimbe termenii astfel încât să nu sacrifice suveranitatea și demnitatea țării. Experți în securitate atrag atenția că un acord care consfințește câștiguri teritoriale obținute prin forță riscă să creeze un precedent periculos, dar avertizează și asupra riscului ca Ucraina să fie lăsată fără sprijin dacă negocierile eșuează.

Următoarele zile vor fi decisive: președintele Zelenski a promis că va veni cu propriile „alternative” la planul american, în timp ce liderii SUA și Rusiei își afișează disponibilitatea de a negocia, dar și determinarea de a-și apăra interesele strategice. Până atunci, războiul continuă pe front, iar dezbaterea privind prețul păcii se mută tot mai mult în capitalele lumii.