Pactul Ribbentrop-Molotov este un tratat semnat în 23 august 1939 între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, de către Viaceslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice şi Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich în prezenţa lui Iosif Vissarionovici Stalin.
Prin acest pact se pregătea, practic, împărţirea Europei între cele două puteri.
„Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesionisti ai aceloraşi afaceri.”, spune istoricul Paul Johnson:
Prin acest pact, Uniunea Sovietică preia controlul asupra Basarabiei.
Pactul Ribbentrop-Molotov va fi continuat de către pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o „nouă” reîmpărţire a sferelor de influenţă în Europa, vestul urmând a se afla sub influenţa Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influenţa a Uniunii Sovietice.
Presedintele Traian Basescu a anunţat că va denunţa în Parlament Pactul Ribbentrop-Molotov, după modelul declaratiei de condamnare a comunismului. El a spus că obiectivele autorităţilor de la Bucureşti sunt şi pentru cei 4,5 milioane de români din ţara vecină, iar mulţi dintre europeni înţeleg că familiile celor două ţări sunt separate de Prut în urma unui pact „care nu are nimic comun cu realitatea de acum”.
„Este un gest venit târziu, care va stârni controverse. Nu face decat sp dea argumente suplimentare Chişinăului că România are pretenţii teritoriale faţă de Republica Moldova”, a declarat Armand Gosu, specialist în spaţiul ex-sovietic.
Presa internaţională nu a comentat în mod special aceste aspecte. Associated Press preia afirmaţiile Preşedintelui României, accentuînd disensiunea actuală între conducerile celor două ţări.
Lasă un răspuns