(Charles Horton Cooley)
Unul dintre contributorii de pionierat la perspectivele sociologice asupra auto-dezvoltării a fost americanul Charles Horton Cooley (1864–1929). Cooley a afirmat că înțelegerea de sine a oamenilor este construită, în parte, de percepția lor asupra modului în care ceilalți îi privesc – un proces numit „sinele din oglindă” (looking glass self) (Cooley, 1902).
Potrivit lui Cooley, ne bazăm imaginea pe ceea ce credem că văd alți oameni (1902). Ne imaginăm cum trebuie să arătăm celorlalți, apoi reacționăm la această speculație. Ne îmbrăcăm anumite haine, ne pregătim părul într-un anumit mod, purtăm machiaj, folosim parfum și altele asemenea – totul cu ideea că prezentarea noastră va afecta modul în care ne percep ceilalți. Ne așteptăm la o anumită reacție și, dacă avem noroc, obținem cea pe care o dorim și ne simțim bine în privința ei. Cooley credea că sentimentul nostru de sine nu se bazează pe o sursă internă de individualitate. Mai degrabă, ne imaginăm cum ne privesc ceilalți, tragem concluzii pe baza reacțiilor lor față de noi și apoi ne dezvoltăm simțul personal al sinelui.
Cu alte cuvinte, reacțiile oamenilor față de noi sunt ca o oglindă în care suntem reflectați. Trăim o imagine în oglindă a noastră înșine. „Imaginațiile pe care oamenii le au unii despre alții sunt faptele solide ale societății” (Cooley, 1902). Sinele sau „ideea de sine” este cu totul socială. Nu este o expresie a esenței interne a individului sau a psihologiei unice a individului care apare pe măsură ce individul se maturizează. Se bazează pe modul în care ne imaginăm că ne arătăm celorlalți. Nu este modul în care arătăm de fapt celorlalți, ci proiecția noastră a ceea ce cred sau simt alții față de noi. Această proiecție definește modul în care ne simțim despre noi înșine și cine simțim că suntem.
Dezvoltarea unui sine, așadar, implică trei elemente în analiza lui Cooley: „imaginația apariției noastre față de cealaltă persoană; imaginația judecății sale asupra acelei înfățișări și un fel de sentiment de sine, cum ar fi mândria sau mortificarea” (Cooley, 1902).
- Cooley, C. H. (1902). The looking glass self. Human Nature and Social Order (pp. 179–185). New York, NY: Scribner’s.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2024 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 2
O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. … Citeşte mai mult
Ghid Rotary International – Cluburi Rotary
Ediția a II-a Un ghid pentru şi despre rotarieni, Rotary International, cluburile Rotary, şi programele finanţate de Rotary International. Principalul obiectiv pentru Rotary este să servească – în comunitate, la locul de muncă, peste tot în lume. Cei 1,2 milioane … Citeşte mai mult
Crăciunul – Obiceiuri și tradiții
Crăciunul este un festival anual de comemorare a nașterii lui Isus Hristos, datat în general la 25 decembrie ca o sărbătoare religioasă şi culturală celebrată de miliarde de oameni din întreaga lume. Sărbătoare centrală a anului liturgic creștin, Crăciunul închide … Citeşte mai mult
Lasă un răspuns