O practică revitalizată a filozofiei naturale poate ajuta oamenii să trăiască o viață mai bună și să promoveze un ecosistem înfloritor. O astfel de filozofie este firească în două sensuri. În primul rând, este firesc să căutăm să înțelegem întreaga natură, inclusiv fenomenele mentale. Astfel, o filozofie naturală cuprinzătoare ar trebui să abordeze fenomenele de simțire prin îmbrățișarea metodelor de investigare la persoana întâi și a doua. Mai mult, pentru a ne extinde înțelegerea lumii, filosofia naturală ar trebui să îmbrățișeze o panoplie completă de explicații, similare celor patru cauze ale lui Aristotel. În al doilea rând, o astfel de filozofie este naturală, fiind întemeiată pe natura umană, luând în considerare pe deplin capacitățile și limitările umane. Viitorii filozofi ai naturii ar trebui, de asemenea, să folosească toate capacitățile umane, inclusiv emoția și intuiția, precum și rațiunea și percepția, pentru a investiga natura. În cele din urmă, deoarece majoritatea activităților creierului nostru sunt inconștiente, filosofia naturală ar trebui să exploreze mintea inconștientă cu scopul de a aprofunda relația noastră cu restul naturii și de a spori bunăstarea.
În avansul triumfător al științei, ceva esențial s-a pierdut, dar cred că îl putem recupera reexaminând ideea de filozofie naturală. Îmi voi începe explorarea cu însuși termenul philosophia naturalis. Inițial, philosophia însemna, desigur, iubirea de înțelepciune. Conform tradiției, Pitagora a inventat cuvântul pentru că numai zeii sunt cu adevărat înțelepți; cel mai bun lucru pe care muritorii îl pot face este să-și dorească înțelepciunea și să o caute. Această umilință realistă este întărită de ultimii 2500 de ani de investigații filozofice și științifice, cu revizuirea continuă a concluziilor anterioare. Încă de la început, filosofia a recunoscut limitările cunoașterii umane.
În mod tradițional, filozofia a fost mult mai mult decât o anchetă tehnică asupra tipurilor de probleme considerate acum filozofice, iar comentariile recente ne-au reamintit că filosofia antică era un mod cuprinzător de viață [1,2]. Elevii au venit la filozofii antici și s-au alăturat școlilor lor pentru a trăi o viață mai bună ghidată de înțelepciune. Dogmele și investigațiile tehnice au fost importante, dar în primul rând ca bază pentru arta de a trăi bine. Acest obiectiv a fost susținut și de exerciții mentale și spirituale [1]. Încă ne preocupă cum să trăim bine și se recunoaște tot mai mult că filozofia în acest sens larg ne poate ajuta să facem acest lucru [3-8].
Cel puțin din secolul I, filosofia antică a fost împărțită în logica (cum să înțelegi), physica (înțelegerea naturii, physis) și ethica (caracterul și cum să te comporți) ([9], vol. 1, pp. 158-). 162). Așa ceva ar putea fi și un cadru pentru o viitoare filozofie naturală. Cum învățăm și înțelegem? Care este natura existenței? Apoi, cum trăim? În reconsiderarea conceptului de filozofie naturală, cred că este important să luăm această viziune mai largă a filosofiei, deoarece am învățat că știința și atitudinea noastră față de natură au consecințe importante pentru viața noastră. Prin urmare, în această lucrare voi lua în considerare o filozofie naturală care ne va ajuta să trăim mai bine acum și să ne ajutăm copiii să trăiască mai bine în viitor. După cum indică citările, puține dintre ideile individuale sunt originale, dar cred că această sinteză cuprinzătoare într-o filozofie naturală revitalizată merită apărată.
În mod tradițional, philosophia naturalis ar putea desemna investigația filozofică a lumii naturale, spre deosebire de philosophia rationalis (logica), philosophia moralis (etica) sau philosophia divina (teologia). Dar, cred că putem construi o înțelegere mai contemporană a filozofiei naturale contemplând adjectivul naturalis ([10], s.v. naturalis). Un sens al lui naturalis este „referitor la natură” (4b) și, prin urmare, philosophia naturalis are sensul tradițional al unei anchete asupra naturii. Cu toate acestea, cred că este esențial să înțelegem „natura” în cel mai larg mod, cuprinzând toate fenomenele experienței noastre, inclusiv și nu doar fenomenele obiective și fizice, ci și cele considerate subiective, personale sau mentale. O înțelegere profundă a naturii, de care avem nevoie pentru a trăi înțelepți, va necesita explorarea în afara fenomenelor strict empirice și fizice. Mai târziu, voi examina unele mijloace pentru a face acest lucru.
La fel ca și cuvântul „natural”, latinescul naturalis are și o altă gamă de semnificații care sunt deosebit de importante pentru proiectul nostru. Acestea descriu lucruri care au apărut din natură în general sau sunt întemeiate în ea într-un fel. Astfel de lucruri apar în natură, fac parte din natură, sunt produse din cauze naturale sau sunt determinate de procese naturale (1, 4a, c, 5a). Apoi, din nou, naturalis descrie caracteristicile inerente sau înnăscute naturii unui lucru sau tipice pentru aceasta (5e, 7a, 9). Din această perspectivă, philosophia naturalis este filozofie naturalizată: filozofie întemeiată pe natură, care este informată de înțelegerea noastră a naturii în general și a naturii umane în special. Prin urmare, în căutarea înțelepciunii și a cunoașterii, cu scopul de a trăi o viață mai bună, trebuie să fim conștienți atât de natura în ansamblu, cât și de propria noastră natură. Prin urmare, filosofia bazată pe natură depinde de filozofia despre natură. Pe de altă parte, investigația noastră asupra naturii depinde atât de natura noastră ca agenți epistemici, cât și de natura obiectelor investigației noastre și, prin urmare, filosofia naturii depinde reciproc de filosofia bazată pe natură. Prin urmare, se poate aștepta ca practica filozofiei naturale să evolueze pe măsură ce înțelegerea noastră consensuală a naturii și a naturii umane continuă să evolueze prin știință și alte mijloace de cercetare empirică. Desigur, pot exista dezacorduri cu privire la concluzii, așa cum este obișnuit în știință, dar această concepție a filozofiei naturale presupune un angajament fundamental față de cercetarea empirică, altfel nu cred că poate fi considerată filozofie naturală.
Ca mijloc de a trăi mai bine, în scopul înfloririi umane, filosofia naturală ar trebui să cuprindă o etică și o morală bazate pe natura umană și pe natura în ansamblu. Moralitatea și etica naturală și chiar religia și teologia naturală sunt idei vechi, poate născute prematur, dar știm mult mai multe acum despre evoluția umană, neuropsihologie și comportament și, prin urmare, poate fi momentul pentru reconsiderarea și renovarea lor ca niște componente ale unei filosofii a secolului XXI. Acest lucru este pur și simplu pentru a recunoaște caracteristicile Homo sapiens ca specie ca fiind relevante pentru formularea normelor etice și pentru înțelegerea credințelor și practicilor religioase și spirituale umane.
Referințe
- 1. Hadot, P. Philosophy as a Way of Life: Spiritual Exercises from Socrates to Foucault; Blackwell: New York, NY, USA, 1995.
- 2. Hadot, P. What is Ancient Philosophy? Harvard University Press: Cambridge, MA, USA, 2002.
- 3. Addey, T. The Unfolding Wings: The Way of Perfection in the Platonic Tradition; Prometheus Trust: Somerset, UK, 2003.
- 4. Crespo, H. Tending the Epicurean Garden; Humanist Press: Washington, DC, USA, 2014.
- 5. Irvine, W.J. A Guide to the Good Life: The Ancient Art of Stoic Joy; Oxford University Press: Oxford, UK, 2008.
- 6. MacLennan, B.J. The Wisdom of Hypatia: Ancient Spiritual Practices for a More Meaningful Life; Llewellyn: Woodbury, MN, USA, 2013.
- 7. Marinoff, L. Plato, Not Prozac! Applying Philosophy to Everyday Problems; HarperCollins: New York, NY, USA, 1999.
- 8. Morris, T. The Stoic Art of Living: Inner Resilience and Outer Results; Open Court: Chicago, IL, USA, 2004.
- 9. Long, A.A.; Sedley, D.N. (Eds.). The Hellenistic Philosophers; Cambridge University Press: Cambridge, MA, USA, 1987.
- 10. Glare, P.G.W. (Ed.) Oxford Latin Dictionary; Oxford University Press: Oxford, UK, 1982.
Sursa: Bruce J. MacLennan. Philosophia Naturalis Rediviva: Natural Philosophy for the Twenty-First Century, în Contemporary Natural Philosophy and Philosophies — Part 1, editat de Gordana Dodig-Crnkovic și Marcin J. Schroeder. Licența Creative Commons Attribution (CC BY) .Traducere și adaptare © 2023 Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns